duminică, 12 mai 2013

Abonaţii casnici cu facturi mai mari

Cum ne este umflată factura la curent electric




siune font:

• Abonaţii casnici s-au trezit cu facturi mai mari fără să fie întrebaţi dacă sînt de acord sau nu să subvenţioneze companii private, fie ele şi „verzi“
• Acum, mai bine de o treime din factura Electrica o reprezintă taxe, printre care cel mai greu atîrnă la buzunar „Certificate verzi“ şi „Contribuţie cogenerare înaltă eficienţă“

Vezi și

1.  Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2.  Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3.  Scara de valori a societății romanești 

4.  Hrana vie

5.  Europa privită din viitor 

6.  Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7.  Destinatii uimitoare pe glob

8.  Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9.  Duda a pus mâna pe Casa Regală

10.               Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

11.               Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

12.               A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

13.               În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

14.               Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

15.               Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

16.               Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

17.               Fii propriul tău nutriționist

18.               Maya ramane o civilizatie misterioasa

19.               Slăbești daca esti motivat

20.               Serbet de ciocolata

21.               Set medical Covid necesar acasă

22.               Medicament retras - folosit în diabet

23.               Brexit-ul - Spaima Europei

24.               Virusul Misterios

25. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

26.               Sistemele solare - apă caldă

27.               Economisirea energiei electrice

28.                Hoțul de cărți

29.               Aparitia starii de insolventa

30.               TRUMP ESTE PRESEDINTE

31.               Microbii din organismul uman

32.               Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

33.               „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

34.               Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

35.               Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil


Fără să fim întrebaţi dacă sîntem sau nu de acord să subvenţionăm din puţinul nostru companii private, de luni bune toţi consumatorii de curent electric ne-am trezit cu facturi mai mari la energia electrică, doar din cauza taxelor verzi. Pe fiecare factură Electrica primită de braşoveni, se menţionează, pe lîngă deja cunoscutele taxe radio-tv, sume aferante ca taxă pentru aşa-numitele „certificate verzi” şi contribuţia pentru „cogenerare” . Aceste taxe, adică aproape o treime din factură, ajung în „conturile“ unor servicii ,,verzi“ după o schemă inventată de guvernanţi. Motivul? Teoretic, cu ajutorul banilor din aceste taxe România dezvoltă producerea de energie din surse regenerabile. Practic, banii încasaţi din ,,taxele verzi“, plătite de toţi abonaţii casnici sau industriali ai furnizorilor de energie electrică, ajung ca subvenţie, sub forma unor „Certificate verzi“, la investitorii din domeniul producerii energiilor verzi(energie eoliane, fotovoltaică etc) Facturarea „certificatelor verzi” a început de la sfîrşitul lunii iulie 2012, data la care a intrat în vigoare Legea referitoare la stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie. Practic, toţi consumatorii de energie electrică trebuie să bage mîna în buzunarul şi aşa peticit de sărăcie pentru a încuraja investiţiile în producerea de energie ,,verde“. În 2012, aproape 140 de companii din ţară au beneficiat de bonusuri totale de 220 milioane de euro pentru că au produs cel puţin un megawatt/ora (eolian, fotovoltaic, hidro, geotermal sau din biomasă). Această sumă a fost plătită de furnizorii de energie, cam 200 la număr, dar a fost suportată din greu şi de noi, toţi consumatorii casnici, fie ei şi amărîţii cu un singur bec în casă.

O parcare linistita , asfaltata acum cîțiva ani , a fost tulburata brutal zilele astea incepand 12 mai 2013 . A inceput bordurizarea a orice , unde este posibil și imposibil , se bordurizeaza tot !http://mantonescu.blogs...

Ce sînt „certificatele verzi“?

Vrem nu vrem, toţi consumatorii de curent electric plătim taxă pentru „Certificate verzi“. Un singur bec dacă ţinem aprins, un procent din ceea ce consumăm se adaugă ca taxă ,,verde“. Ce sînt însă aceste „Certificate verzi“ pentru care scoatem bani din buzunar cu toţii. Sînt acele certificate pe care le obţin investitori în energia „verde“. Aceşti investitori primesc astfel de certificate în funcţie de tehnologia folosită în producerea de energie din surse regenerabile. Investitorii tranzacţionează aceste Certificate verzi pe piaţă, iar furnizorii de energie sînt obligaţi să le cumpere în cote anuale. Facturarea „certificatelor verzi“ o plătim însă noi. Şi asta de la început lunii iulie 2012, odată cu intrarea în vigoare a Legii 134/2012, referitoare la stabilrea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile.

Cum funcţionează schema de sprijin guvernamental cu banii noştri

Schema de sprijin a statului, prin care banii încasaţi de la noi, la fiecare factură Electrica, ajung în conturile investitorilor din ,,energia verde“, se derulează astfel: o fermă eoliană beneficiază de două certificate verzi pentru fiecare MWh produs şi livrat în sistemul energetic naţional, una fotovoltaică de şase, iar o centrală pe bază de biomasă primeşte trei certificate. Aceste titluri se pot vinde pe bursa de energie OPCOM şi sînt venituri suplimentare pe lîngă cele rezultate din urma vînzării electricităţii, la preţurile pieţei. Aceste titluri se tranzacţionează pe bursa de energie iar producătorii primesc în medie în jur de 40 de euro pe fiecare certificat, a declarat pentru incomemagazine.ro Ciprian Glodeanu, preşedintele Asociaţiei Române a Industriei Fotovoltaice (RPIA). Banii veniţi de pe urma acestor tranzacţii se adaugă celor luaţi de pe urma curentului vîndut, la preţul pieţei. Această facilitate legislativă a generat un boom pe piaţă, astfel încît dacă la finele lui 2009 aveam doar 14 MW (!) instalaţi în ferme eoliene, în 2013 s-ar putea să atingem 4.000 MW în parcurile cu mori de vînt şi 200-300 MW în cele fotovoltaice. Spre comparaţie, un reactor nuclear de la Cernavodă are 700 de MW, iar hidrocentrala de la Porţile de Fier puţin peste 1.000 MW, conform incomemagazine.ro.

Plătim mascat şi pentru CET-uri

Practic, fiecare abonat casnic al Electrica (ca şi abonaţii celorlalţi furnizori de energie din toată ţara), scoate în fiecare lună din buzunar sume semnificative pentru a „sprijini“ investiţiile în producerea de energie „verde“. Fiecare din noi plăteşte cu atît mai mult cu cît a consumat mai multă energie în casa sa. Această taxă se calculează înmulţind consumul de energie din perioada facturată cu cota de certificate verzi al furnizorului de energie. De exemplu, în cazul unei facturi în valoare de 187,41 lei, fiind taxat un consum de 412 kWhi, taxa de „Certificat verde“ se calculează înmulţind cantitatea de energie (în Mwh) cu 0,05150, consumatorul avînd de plătit 21,22 lei plus un TVA de 5,09 lei. A doua taxă, cea de „contribuţie cogenerare înaltă eficienţă“, a fost gîndită teoretic ca un sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă performanţă. În fapt, consumatorii subvenţionează din propriile buzunare producţia simultană de electricitate şi căldură, adică plătesc pentru menţinerea în viaţă a CET-urilor. Şi această taxă se raportează la cantitatea de energie consumată de abonat. În cazul exemplului nostru, cantitatea se înmulţeşte cu 0,02310, rezultînd astfel o taxă de 9,52 lei, la care se adaugă TVA-ul de 2,28 lei.

Factura arată că o treime din banii pentru ,,curent“ sînt taxe

Adăugînd la aceste două taxe şi vestita taxe radio (2,50 lei) şi taxa TV(4 lei), dar şi accizele pe care fiecare consumator trebuie să le plătească şi care sînt, în cazul exemplului nostru de 1,86 lei plus un TVA de 0,45 lei, dar şi taxa de rezervare, care se ridică la 7,33 lei, rezultă că taxele care depăşesc valoarea consumului de 412 kWh facturat pentru luna respectivă se ridică la 54,25 lei, ceea ce reprezintă peste o treime din totalul facturii, care este de 187,41 lei.

Zece reclamaţii pe săptămînă la OPC

Reprezentanţii Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Braşov spune că situaţia acestor taxe care încarcă facturile abonaţilor Electrica este cunoscută. Şi există deja multe reclamaţii depuse de braşovenii care consideră aceste taxe un abuz. „Nu ştiu exact cîte dintre reclamaţiile primite în ultima perioadă la sediul nostru se referă strict la aceste taxe, dar sînt destule. Oricum, săptămînal numărul reclamaţiilor legate de facturile la utilităţi trece de zece. Legat strict de reclamaţiile primite care sesizează problema «certificatelor verzi» şi a «contribuţiei la cogenerare de înaltă performanţă» avem în lucru şi asemenea sesizări. Fiecare sesizare îşi va primi răspuns, dar va trebui să ne edificăm cu privire la bazele legale prin care se aplică aceste taxe“, a declarat Claudiu Sorin Susanu, comisarul şef al Comisariatului Regional pentru Protecţia Consumatorilor Braşov. El speră ca în termenul legal de 30 de zile să poată oferi un răspuns atît celor care au reclamat respectivele aspecte, dar şi opiniei publice. Sorin Susanu a mai spus că şi Ministrul Energiei, Constantin Niţă, este preocupat de reducerea taxelor ,,verzi“ şi că studiază posibilitatea modificării actelor normative în vigoare, astfel încît impactul asupra facturilor consumatorilor să fie cît mai mici.

Cum au apărut „Certificatele verzi“

• În 2008, Parlamentul României a aprobat o lege prin care urma să crească sprijinul pentru producătorii de energie verde. Pentru că vreme de trei ani nu a fost cerută aprobarea de la Comisia Europeană, întrucît era vorba de o subvenţie, actul normativ a rămas neaplicabil.
În toamna lui 2011, Bruxelles-ul şi-a dat acordul şi din acel moment România a devenit ţara europeană cu cel mai atractiv sistem de ajutor pentru regenerabile. Efectul a fost pe măsură, investiţiile au depăşit orice aşteptări. Dobrogea şi Moldova s-au umplut de eoliene şi de alte forme de energie alternativă. Reversul medaliei? Facturile de curent s-au majorat iar cîţiva dintre marii consumatori industriali, precum Alro, au acuzat presiuni în cost datorită morilor de vînt. Acum, Guvernul se află în cumpănă. Tot spune de-o vreme că pregăteşte o diminuare a ,,subvenţiilor“ , dar marii producători ameninţă, la rîndul lor, cu închiderea afacerii.

Se anunţă tăieri la certificatele verzi, dar şi şomaj

• Surse guvernamentale spun că se vor opera tăieri la numărul de certificate fermele fotovoltaice vor primi 3,5 certificate verzi pentru fiecare MWh, în loc de 6, iar eolienele doar 1,3 pe MWh, faţă de 2 de acum. În plus, se prevede micşorarea valorii maxime a certficatelor verzi de la 55 euro la circa 30 euro. Acest scenariu este de neacceptat de către investitori. „Printre efectele negative care ar putea fi generate de reducerea schemei de suport, dorim să atragem atenţia îndeosebi asupra faptului că vor rămîne fără slujbe 4.000 de oameni direct angajaţi în industria verde, la care se va adaugă reducerea considerabilă a volumului de muncă generat de activităţile transportatori, constructori, producători de piese sşi subansamble, producători de echipament etc’’, declară pentru incomemagazine.ro Ciprian Glodeanu, preşedintele Asociaţiei Române a Industriei Fotovoltaice (RPIA). Ministrul Constantin Niţă este însă de altă părere. „Nu am văzut investitori în energia regenerabilă care să ne propună să facem o fabrică de turbine eoliene. Efectul de multiplicare în economie este aproape zero. În ceea ce priveşte crearea de locuri de muncă, în afară de firme de pază - nimic. Sigur că statul cîştigă din impozite şi taxe, dar nu este suficient’’.

Investiţii de peste 6,2 miliarde de euro

• Per total, investiţiile în energia eoliană din 2005 pînă în 2013 s-ar putea situa la 6,2 miliarde de euro, mare parte a lor venind din stra(ina(tate. Acest sector a fost principalul motor de sust,inere a investiţiilor străine în ultimii ani. Spre exemplu, în perioada 2009-2011, România a reuşit să atragă 7,4 miliarde de euro, în condiţiile în care doar în 2008, vîrful maxim atins după 1990, investiţiile au fost de 9,5 miliarde de euro.

Autor: Harald Odăţeanu, data: 16.04.2013      

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu