Inflația și Majorarea Veniturilor

Majorarea trebuie făcută cu Suma Fixă, care să acopere 

”COȘUL MINIM DE CONSUM” la cea mai mică pensie/venit .

 Dacă pensia Min este 1000 lei și Coșul Minim de Consum este 3200 lei, corect este, majorarea toturor Pensiilor cu SUMĂ FIXĂ în valoare de 2200 Lei .

Vezi mai multe Info despre majorarea veniturile AICI

”Precum Socrate, ar trebui să ne întrebăm și să ne preocupăm de RESPONSABLITATEA 

pe care o avem față de Societate, de a ne orienta faptele,

în Drecția Bnelui General.”

Majorarea cu procent este o mare eroare .
Adică inflația este in funcție de cîți bani încasezi ?

Majorarea veniturilor cu procent este o aberație,

deoarece coșul zilnic nu este calculat în funcție de venit !

În tabelul alăturat se observă diferența enormă intre bugetul de 

Majorare cu Sumă Fixă și Majorarea cu Procent .

Efortul Bugetar este mult ma mic la majorarea cu Sumă Fixă !

Majorarea cu Procent , este o invenție/motvație a celor de la guvernare pentru a trage de timp și pentru a avea impresia că ei au foarte mult de lucru, au nevoie de foarte multă forță de mulcă/angajați (pt clientelă), au nevoe de resurse tehnice, resurse umane și 

resurse fnanciare mereu tot ma mari .

Nu trebuiesc confundate Indexarea și Recalcularea, 

- sunt Noțiuni și acțiuni diferite .

Majorarea cu Procent este o aberație a lăcomiei și inconștienței socale, acelor cu venutiri mari și multe de la Stat !
Corect este,
Majorarea pensiilor/veniturilor cu Suma Fixă, care să acopere
”COȘUL MINIM DE CONSUM” la cea mai mică pensie/venit .
Dacă pensia/venitul Min este 1200 lei și Coșul Minim de Consum este 3200 lei, corect este, majorarea toturor Pensiilor/Veniturilor cu SUMĂ FIXĂ în valoare de 2000 Lei .
Deci corect este majorarea tururor pensiilor/veniturilor cu suma ( fixă care să acopere ”Coșul de Minim de Consum” la cea mai mică pensie sau Salariu !
Contributivitatea se găsește in calculul și cuantumul pensiei și nu are legătură cu Majorarea!

Vezi mai multe Info AICI

Calculul pensiei, trebuie făcut foarte simplu, așa cum se procedează deja pentru anumite Categorii Sociale și anume 80-85% din ultimul Salariu .

ATENȚIE!

MAJORAREA PENSILOR, NU ARE LEGĂTURĂ CU CONTRBUTVITATEA.

CI DOAR CU ”COȘUL MINIM DE CONSUM” ȘI CU ”NIVELUL DE TRAI” !

Contributivitatea se regăsește în cuantumul Pensiei .

Corect este majorarea cu Sumă Fixă , care să acopere 

”Coșul Minim de Consum” 

și pentru cei cu pensia cea mai mică, deoarece,

Cei cu pensii MICI, sunt problema ”Foametei și Sărăcei” ,

ADICĂ

CEI CU VENITURI/PENSII MICI .

Majorarea cu sumă fixă este valabilă doar pentru parlamentari ?

Majorarea trebuie făcută cu Suma Fixă, care să acopere 

”COȘUL MINIM DE CONSUM” și pentru cea mai mică pensie/venit .

Deci, dacă pensia Min este 1000 lei și Coșul Minim de Consum este 3200 lei,

majorarea toturor Pensiilor trebuie făcută cu 2200 Lei .

Vezi mai multe nfo despre majorare  Aci: 

Calculul pensiilor , în principiu trebuie făcut simplificat, așa cum este prevăzut in ”anumite Legi” pentru categorii restrînse și anume 85% din ultimul Salariu.

Exemplu extrem de simplu de calcul al pensiei .

De ex. Valoarea pensiei este 80% din media salariilor din ultimele 6 luni sau din Ultumul Salariu , la care se adaugă 2% pentru fiecare an lucreat in plus fați de virsta pensionării, un procent pentru Grupa de muncă, decorații, merite etc. etc..

Fără puncte complicate calculate toată viața și niciodată fnalzate, plus mereu recalculare, indice de corecție, metode de calcul complicat și alte ticăloșii/găinării fără sens.

Iată un model simplu care se aplică deja, fără puncte și alte invenții și șmecherii .

           ”80% din ultimul venit”.

Toate inechitățile sociale,

se rezolvă extrem de simplu .

- Transparența cheltuirii Banilor Publici,

- Un singur venit de la stat, ori Pensie, ori Salariu .

- Același sistem de calcul al pensiilor

- Raport de aprox. 1/6 intre venitul Min și Max

- Stoparea Jafului Național

- Taierea indemnizației de doctorat

- Tăierea sporurilor inventate

- Majorarea/Indexarea cu Sumă Fixă

- Decăpușarea Instituțiilor

Mai multe info AICI

”Magistrații sunt singurii care rămân cu o pensie calculată la 80% din media salariilor brute pe 12 luni consecutive, la alegere din ultimii 5 ani, inclusiv sporurile permanente, sau 80% din ultimul salariu, cum este la magistrați .”

Majorarea trebuie făcută cu Sumă fixă, așa cum și-au majorat parlamentarii cu 7.500 lei pentru a nu mai exista discuții .

O altă anomalie, este cea a Majorării sau Compensării cu Prag ,
unde cel care are venitul mai mare cu 1 leu față de prag nu mai primește de ex 50/100 lei .

Majorarea veniturilor 

Majorarea veniturilor cu Sumă Fixă, este una din cele mai eficiente, normale și echitabile masuri Economoco-Financiare de diminuare și atenuare a efectelor Inflației.

De remarcat este și faptul că suma solicitattă de la Buget este Infinit mai mică în canul Majorării cu Sumă Fixă, decît în cazul Majorări cu Procent.

Luați un exemplu prin care să comparați de ex. 10 valori de pensii (vezi tabelul de sus) și veți avea o surprză de proporți cît demult se economsește la Bugwet în cazul Majorări cu sumă Fixă !

Coșul zilnic nu este calculat în funcție de venit !

Majorarea , trebuie să compenseze valoarea Coșului Minim , fără procent si alte timpenii, pt că la Matket, nu te intreabă cit ai salariul ca să îți canculeze preți, cum șmecheresc guvernanții oamenii amărîți prin Majorarea cu Procent .

Majorarea cu Procent, adincește de fiecare dată decalajul dintre pensiile mici și Pensiile Mari, adică cei cu pensii mari primesc mai mulți bani, deși prețurile sunt lafel pentru toți !

După cum se observă în Tabelu alăturat, majorarea cu Procent, nu numai că mărește decalajul dintre Pensiile Mici și Mari, dar consumă și mult mai mulți bani de la Buget !

Inflația este un indicator final, care arată la sfârșit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum.

Principalele cauze ale inflației sunt:

• inflație prin monedă - emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri și servicii;
• inflație prin cerere - excedentul de cerere agregată peste oferta agregată;
• inflație prin costuri - creșterea costurilor de producție, independent de cererea agregată;
• inflația importată;
• inflația prin structuri.

Printre consecințele inflației se numără:

• scăderea puterii de cumpărare a populației;
• redistribuirea veniturilor și avuției;
• stimularea înclinației spre consum și descurajarea înclinației spre economisire;
• avantajarea debitorilor (în moneda națională);
• rata inflației care influențează rata dobânzii.

Consecințele inflației pe care le suportă populația, viața social-economică în ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflației.

Vezi Sursa Info AICI

Ținind cont de faptul că după Revoluția din 89, decalajul dintre venituri, în special la Stat, au inregictat un decalaj și o inechitate  vizibil acceantuată, o măsură mai umană de compensare a Inflației, ar fi Majorarea cu Sumă Fixă .

Care sunt marile diferente în comparație cu Majorarea cu Procent ?

- Se evită dicriminarea majorării comparativ celei cu Procent, unde celor cu venituri mari le revine o cotă net superioară, față de cei cu venituri mici, deși prețurile sunt lafel pentru toți cetățenii, indiferent de ce venituri au.

- Nu apare metoda haiduciei, în sensul că luăm de la cei cu venituri mari să le dăm la cei cu venituri mici.

Pensiile trebuiesc, calculate simplificat, fără puncte și tot felul de găinării și o armată Națională de funcționari.

Există modelul de calcul al Magistraților ! ”Valoarea pensiei este 80% din media salariilor din ultimele 6-12 luni , la care se adaugă 2% pentru fiecare an lucreat in plus față de virsta pensionării, procente pentru Grupa de muncă, decorații și merite .”

Să Precizăm faptul că Inflația/Crelterea Prețurilor este Lafel pentru toți Cetățenii, indiferent ce Venituri încasează .

- La majorarea cu o sumă fixă (ex. 1000 lei) consistentă față de majorarea cu procent deex. 10% , avantajele sunt majore in sensul că ar crește Nivemul de Trai al cetățenilor, în special al celor cu venituri mici și ceeace eate cel mai important si remarcabil îl reprezintă faptul că vom avea un Buget mult mai relaxat în comparatie cu Majorarea cu orice Procent .

- O altă latură, care mi se pare foarte importantă, este faptul că nu se face discriminare, asa cum se vehiculează unele teorii și anume Ș

                     - Să tăiem Pensiile/Veniturile Mari ,

                    - Să le dăm mai mult la cei cu Venituri Mici, etc. .

Deci , în consecință, prin metoda Majărării cu sumă Fixă Nu tăiem de la Bogați , să șle dăm Săracilor, iat efortul Bugetar este Incomparabil mult mai mic, față de Majorarea cu Procent , așa cum se observă în exemplificarea din tabel !

În exemplul din tabel, Observăm diferența enormă a efortului Bugetar, în cazul celor două modele de Majorare, respectiv Procent și Sumă Fixă.

Vedeți si AICI despre Majorarea Veniturilor

 De ce credeți că nu are curaj nimeni să abordeze Majorarea cu sumă Fixă ? Majorarea cu sumă fixă de circa 500-1000 lei ar acoperi în mare parte Inflația, și ar determina și o înviorare economiei plus resurse minime de la Buget.
Majorarea pensiilor cu Procent de 10% produce cheltuieli mari de la Buget , în comparatie cu orice majorare cu sumă fixă !
Majorarea pensiilor cu Sumă fixă de 500-1000 lei produce cheltuieli de circa 2,5 Miliarde lei (500 Lei X 5 mil Pensionari = 2.500.000.000 lei), plus multe beneficii pe Plan Economico-Social ! -Cheltuieli Rezonabile de la Buget,
- Bunăstarea tuturor Românilor!
- Buget relaxat ! Calcul simplificat ! . ...
- Înviorarea Economiei prin consum !

                                      Vezi mai multe info AICI

 

Pensiile Civile, Militare și Speciale? 

Perioada lucrata dupa pensionare

Cum se face valorificarea perioadei lucrate dupa pensionare?
Recalcularea pentru valorificarea perioadei lucrate dupa pensionare se face conform prevederilor art. 134 alin. (2) si (3) din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 aprobate prin HG nr. 257/2011 si art. 107 alin. (4) din Legea nr. 263/2010.

În cazul unei persoane care are pensie la limita de vârsta, calculul punctajului suplimentar pentru perioada lucrata dupa data pensionarii se calculeaza în felul urmator:

• Pentru fiecare luna lucrata in anul respectiv, se calculeaza punctajul lunar prin raportarea câstigului salarial brut sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la câstigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.
• Punctajele lunare astfel calculate se însumeaza si se împart la 12, obtinându-se astfel punctajul anual pentru perioada respectiva.
• Punctajul obtinut dupa împartirea la 12 se împarte la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor de pensie, iar rezultatul obtinut se aduna la punctajul mediu anual aflat în plata la data depunerii cererii de recalculare, rezultatul reprezentând punctajul mediu anual al drepturilor de pensie recalculate.

Cum Facem daca avem imprumut la bănci să optăm pentru indicele ROBOR = 5,16% sau IRCC = 1,86% ? Vezi mai multe info AICI

A lucrat luna mai 2014, la un salariu de 1500 lei, care se împarte la câştigul salarial mediu brut pe economie care fiind de 2328 lei rezultând un punctaj lunar de 0.64433 puncte. Prin adunarea punctelor astfel realizate şi în lunile iunie, iulie, august 2014 rezulta un punctaj anual de 0.248686758 care se împarte la 35 (în acest caz un bărbat care are conform legii un stagiu complet de cotizare de 35 ani) rezultă un punctaj de 0.0071053 puncte, care se adună la punctajul mediu anual avut la ieşirea la pensie. Pentru cele 0.0071053 puncte suplimentare, pentru o valoare a punctului de pensie în 2015 de 830.2, se obţine o creştere a pensiei de 5.898849889 lei.
Vezi Sursa info AICI

Principala diferență dintre pensiile din sistemul public și cele militare de stat

În termenii cei mai simpli, această diferență se reflectă în modul de calcul. Dacă în sistemul public, algoritmul pe baza căruia se stabilește cuantumul pune în relație punctajul mediu anual (calculat pe baza întregului stagiu de cotizare din perioada activă) cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat au ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Multe țări NATO folosesc drept bază de calcul pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu, înainte de trecerea în rezervă.

Această diferență de mod de calcul stă la originea tuturor atacurilor care au început acum mai mult de 10 ani împotriva pensionarilor militari, atacuri care revin periodic în dezbaterea publică. Militarii sunt considerați ca beneficiari de pensii “nesimțite”, de pensii speciale, de pensii nemeritate.

Sunt acuzați că ies la pensie foarte devreme, chiar în jurul vârstei de 40 de ani, cu pensii exorbitante, de zeci de mii de lei. Sună revoltător, nu-i așa? Să ne lămurim, pe scurt, încercând să nu abuzăm de cifre, statistici și formule de calcul. Și nici de lozinci sau sloganuri.

Vezi Sursa INFO AICI

Trebuie modificată Legea Salarizării Unitare 

MĂSURI URGENTE
De la Stat, un singur venit, Pensie sau Salar !
Raport 1/4 intre venitul Max și Min !
Prețurile și inflația sunt lafel pentru toți cetățenii !
Majorarea cu sumă fixă a veniturilor in interesul tuturor cetățenilor!
De ex Majorarea cu 500 lei, avantaje:
- Crește Bunăstarea tuturor Românilor!
- Buget relaxat față de majorarea cu procent (de ex. cu 40%!
- Calcul simplificat al pensiei (cu escel), fără soft de mil de euro! 

- Înviorarea Economiei prin achizitionarea de bunuri !
Aceeași Lege de calcul pentru toți !

În opinia economiștilor, inflația se produce atunci când oferta de bani depășește cantitatea de bunuri și servicii disponibilă în piață.

Politica monetară reprezintă un ansamblu de acțiuni prin care autoritățile monetare influențează asupra cantității de monedă în circulație, nivelul ratelor dobânzii, cursurile de schimb valutar și alți indicatori economico-monetari în vederea realizării obiectivelor generale ale politicii economice.

La calcularea inflației, sunt luate în considerare toate bunurile și serviciile care intră în consumul gospodăriilor populației, inclusiv:

articole zilnice (cum ar fi alimentele, ziarele, benzina);
bunuri de folosință îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele personale și mașinile de spălat);
serviciile (cum ar fi coaforul, asigurările și închirierea de locuințe).

Măsuri de Austeritate

-Tăierea sporurilor ridicole

-De la Stat, un singur venit, Pensie sau salar !

-Raport 1/4 intre venitul Max și Min !

-Majorarea cu sumă fixă

- Aceeași Lege pentru TOȚI - -Legea Salarizării Unitare

4,67 milioane de pensionari trăiesc cu sub 1000 de lei pe lună .

Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale.

Inflația este un indicator final, care arată la sfârșit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum.

Principalele cauze ale inflației sunt:

• inflație prin monedă - emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri și servicii;
• inflație prin cerere - excedentul de cerere agregată peste oferta agregată;
• inflație prin costuri - creșterea costurilor de producție, independent de cererea agregată;
• inflația importată;
• inflația prin structuri.

Consecințele inflației sunt: scăderea puterii de cumpărare a populației; redistribuirea veniturilor și avuției; este stimulată înclinația spre consum și este descurajată înclinația spre economisire; inflația avantajează debitorii (în moneda națională); rata dobânzii este influențată de rata inflației.

Consecințele inflației pe care le suportă populația, viața social-economică în ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflației.

• Deflație -- situație în care pe termen lung, oferta de bunuri și servicii este mai mare decât cererea, având loc scăderea prețurilor. Este opusul inflației
• Stagflație -- stagnarea producției, fără ca masa monetară să se micșoreze, accentuându–se dezechilibrul dintre cerere și ofertă și fenomenul inflație
• Slumpflație -- declinul economiei, timp în care producția națională scade iar inflația se manifestă cu intensitate ridicată
• Hiperinflație -- o inflație cu o rată foarte mare și crescătoare

Vezi Sursa AICI

Salariul minim era 2.855 de lei, Ceausescu avea 18.000 de lei! Vezi aici cît castigau inainte de Revolutie romanii

Astfel că, potrivit Institutului Național de Statistică, salariul mediu net a oscilat între 800 și 1.000 de lei, între anii 1960 și 1965.

 „În intervalul 1974-1975 a avut loc o majorare a salariilor, eşalonată pe ramuri şi activităţi economice. Retribuţia minimă a muncitorilor calificaţi din sectorul industrial creştea de la 1.040 lei la 1.346 lei, iar cea a muncitorilor necalificaţi de la 1.000 lei la 1.140 lei. Venitul garantat în zootehnie sporea de la 1.200 lei la 1.300 lei, în legumicultură şi viticultură de la 900 lei la 1.000 lei, iar în pomicultură de la 800 lei la 1.000 lei. Noi creşteri de retribuţii şi venituri s-au înregistrat în perioada 1977-1980. Măsura a fost aplicată în două etape: 1977-1978 şi 1979-1980. În cazul salariilor din industrie, majorările s-au realizat treptat, pe ramuri, cu procente variind între 15 % şi 23 %”, potrivit unor informații de pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR).

Ce puteai cumpăra cu acești bani Înainte de Revoluție, pâinea avea un preț cuprins între 2 lei și 3.5 lei, iar berea ajunsese să varieze de la 3 lei la 6-7 lei, în anii 1960-1980, dar aici depinde și de zona în care locuiați. Pentru cei care fumau pe atunci pachetul de Carpați era de bază (2,75 de lei), iar pentru cei din sud existau și țigările bulgărești BT. Cultura era și ea destul de accesibilă din punct de vedere al costurilor pentru că, în unele cazuri, era mai ieftină decât un pachet de țigări. În cazul în care doreați și un borcan de iaurt acesta nu ajungea la nici un leu, în schimb, smântâna la 250 de grame costa 3.25 și 3.75 lei. Vestita înghețată Polar, cea pe care de câțiva ani buni, mai multe companii încearcă să o reînvie, costa pe atunci 1 leu sau chiar 1,75 de lei, de-a lungul anilor. Iar kilogramul de carne, care în unele zone urbane era destul de rară, ajungea să coste între 18 și 24 de lei. În anii 80 traiul românilor se mai scumpise nițel așa că un kilogram de zahăr ajunsese să coste 9 lei, air un litru de lapte 2,5 lei, în timp ce cafeaua, servită la restaurant, 3 lei. Cel mai important, pensia medie, e atunci ajunsese la 2.000 de lei.

Vezi Sursa AICI

Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat 

Art. 15. -

Cadrele militare care la data trecerii în rezervă au cel puţin 15 ani pentru bărbaţi şi 10 ani pentru femei, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstelor standard prevăzute în Legea nr. 19/2000, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar.

Art. 21. - Jurisprudenţă, Reviste (1)

(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară brută avută în ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă.

Cuantumul pensiilor militare se actualizează conf  Art. 48.

a) ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22-24;

Cuantumul pensiilor militare se actualizează conf Legea nr. 164/2001 , Art. 48.

Ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22-24;

În aceste zile e o întreagă nebunie cu pensionarea militarilor și pensiile fabuloase încasate de aceștia deși în unele cazuri după foarte puțin ani în haina militară.  Scris de Simion Todoca

Belgia

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 51-52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
– Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
– Generali: vârsta: 58-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 80% din ultimul salariu.

Franţa

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
– Ofiţeri superiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
– Generali: vârsta: 57-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);

Germania

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;

Italia

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 25-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80% din ultimul salariu brut.

Marea Britanie

– Personalul militar beneficiază de o legislaţie proprie privind pensiile diferită de cea care reglementează pensiile personalului civil;
– Militarii beneficiază de pensii militare de stat;
– Pentru a beneficia de pensie integrală, perioada de serviciu militar trebuie să fie de minim 30 de ani;
– Pensia se calculează pe baza celui mai mare salariu anual pe care militarul l-a primit în ultimii 3 ani de serviciu.

[Nota: Corelat cu materialul redactat, rezulta ca militarii britanici beneficiaza la pensie de 3,3% procent din cel mai mare salariu primit in ultimii 3 ani, pt. fiecare an in serviciul militar. In aceasta ipoteza, fara a avea certitudinea, rezulta ca britanicii au drept de pensie militara de cca. 60% din respectivul salariu pt. 18 ani de serviciu militar, iar pt. fiecare an in plus se adauga 3,3%].

Olanda

– Valoarea pensiei reprezintă ultimul salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu.

[Nota: Aici exista o inadvertenta. Rezulta ca in fapt, exista o legislatie separata fata de civili. In caz contrar, am ajunge la concluzia ca la toti olandezii pensia se calculeaza pe baza ultimului salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu, ceea ce nu poate fi real. Dupa cum stau lucrurile ar rezulta ca in Olanda militarii au de departe cele mai mari pensii fata de alti cetateni. In conditiile in care un colonel olandez are o solda lunara cuprinsa intre 8 000 si 10 000 de euro].

Polonia

– Ofiţeri inferiori: vârsta:50; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
– Ofiţeri superiori: vârsta: 55; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
– Generali: vârsta: 60; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);

Turcia

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 41-48; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 41-52; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului

S.U.A.

– legislaţia privind pensiile militare este diferită de cea care reglementează pensiile civile;
– pensia se calculează în funcţie de anii şi lunile în serviciul militar, data trecerii în rezervă, categoria de forţe, modul de executare al serviciului militar şi baza de calcul, stabilită ca medie a salariilor cele mai mari în ordine descrescătoare primite în 36 de luni, oricare ar fi acestea, în decursul serviciului militar;
– pensia medie a fost în anul 2008 de 4.632 USD/lună.

Vezi Sursa AICI

Alinierea veniturilor de calcul al pensiei la valoarea aflată în plată în momentul indexării, corespunzotor fiecărei Ramuri Economice !

Ce punct de pensie să calculezi la un salariu de acum 50-70 de ani ?

Este munca in zadar!

Calculul este simplu și instant - Media ultimilor salarii (1 an sau 6 luni), procentul cuvenit plus procent pe gradații/spor , la care adaugi indexarea inflației cu suma fixă echivalentă coșului zilnic.

Creșterea inflației conduce la diminuarea puterii de cumpărare și afectează cheltuielile generale ale populației. O creștere majoră a prețurilor de consum poate conduce la încetinirea economiei, însă, cu toate acestea, inflația nu ar trebui considerată întotdeauna un fenomen negativ.

Ce să mai citim? 

Virusul Misterios

Europa este o "cum ar fi pe care am moștenit-o"

Măsuri de maximă protecție

Sheme Electronice

Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase

SARS a fost o boală relativ rară; la sfârșitul epidemiei, în iunie 2003

Planet REBOOT 

Aparitia starii de insolventa

Ciutacu despre ministru: ”Îi dădeam un șut în car pe scări și-l întrebam unde se grăbește”

Cunoscutul jurnalist a reacționat dur după ce ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, și-a publicat ”dovezile” că ar avea studii superioare

 Ziaristul și omul de televiziune Victor Ciutacu a avut cea mai spumoasă replică în scandalul ”dovezilor” privind studiile ministrului  Sănătății, Vlad Voiculescu, după ce acesta și-a publicat diploma de studii pe Facebook.

”Deci Vlăduț Magicianu’ a produs o hârtie care-i dă și facultatea, și masterul la pachet? Una cu tot cu doctorat inclus n-aveau ăia în ofertă?”, remarcă Victor Ciutacu – o constatare pe care au făcut-o, de altfel, mai mulți universitari.

Ziaristul lansează o replică… a zilei, s-ar putea spune: ”Mi-e silă să o postez, dar, dacă venea unul la mine cu așa ceva în vederea angajării, îi dădeam un șut în cur pe scări și îl întrebam unde se grăbește”.

”Chestia aia e o jignire pentru toți cei care au făcut școala pe bune, aici sau oriunde pe planetă”, scrie Ciutacu.

Pe de altă parte, nici răspunsul Ministerului Educației nu scapă de observația ziaristului!

„Nu mai zic că răspunsul Ministerului Educației de la noi, cel cu privire la așa-zisa echivalare a studiilor, emis când gagiul era deja șef de cabinet al unui ministru plin în România, conține ditamai virgula între subiect și predicat…” a scris Victor Ciutacu, pe Facebook.

Reamintim că, în urma presiunii făcute de mass media și de personalități publice, ministrul Vlad Voiculescu și-a publicat o așa zisă diplomă de studii.

În prealabil, mai mulți ziariști au susținut că există dovezi clare că actele de studii ale ministrului nu ar fi reale. Voiculescu a postat documente din care ar rezulta că urmat masterul la Vienna University of Economics and Business Administration.

Read more: https://ro.sputnik.md/society/20210210/33562589/Ciutacu-despre-ministru-i-ddeam-un-ut-n-cr-pe-scri-i-l-ntrebam-unde-se-grbete.html

Vacantele pe Coasta de Azur, alaturi de procurori grei de la DNA si DIICOT ? 

Unul dintre ei este Bogdan Buzaianu cu Mircea Basescu , cunoscut ca fiind “baiatul destept din energie”, ale carui firme au incheiat contracte cu Hidroelectrica, in defavoarea societatii.

PROCURORII DNA OCOLESC MAREA CORUPTIE – Falimentarea Hidroelectrica SA prin vanzarea energiei electrice sub pretul de cost unor firme protejate de regimul Basescu nu este o prioritate pentru Parchetul condus de Laura Kovesi. Raportul administratorului judiciar Euro Insol a semnalat o frauda record de 1,1 miliarde euro. Contractele bilaterale au fost prelungite sub ministeriatul lui Adriean Videanu (Raportul)

Vezi și

Măsuri de Austeritate

-Tăierea sporurilor ridicole

-De la Stat, un singur venit, Pensie sau salar !

-Raport 1/4 intre venitul Max și Min !

-Majorarea cu sumă fixă

- Aceeași Lege pentru TOȚI - -Legea Salarizării Unitare

https://ppps2003.blogspot.com/2012/12/salariu-de-primar-pretul-edililor.html

Mușcătură de Rechin

Nu ați auzit, desigur, de stilul de biznis denumit shark bite. Cu atât mai puțin nu ați auzit de stilul shark bite de a face politică.

Shark bite (mușcătură de rechin) - prada nu este consumată imediat și integral, ci numai mușcătură cu mușcătură, la intervale, de regulă, regulate. Participă neapărat întreaga haită de rechini, pentru ca frenezia înfometării să fie mai mare.

Treaba asta de rechini „chibzuiți” este o tehnică de căștig în tranzacțiile de la bursă.

Mai important este că mușcătura periodică din pradă este și o formă de biznis al marilor rechini economici, care încolțesc balenele (statele), cu concursul peștilor sanitari (guvernele), pentru a mușca mari hălci de carne din balenă și a le digera în liniște, ulterior. Marile întreprinderi, afacerile de stat sau serviciile publice sunt duse în ape mici, pentru a eșua, apoi sunt privatizate pe doi cenți, și apoi sunt transformate în monopoluri private, din care se căștigă stând și, eventual, hrănind guguștiuci (politicieni sau tehnocrați).

Guvernul Cioloș a fost un guvern shark bite. A durat un an - prăpădul a fost insuficient, motiv pentru care a fost nevoie de un al doilea și de un al treilea guvern “al meu”.

Guvernul Orban a fost un guvern shark bite.

Guvernul Cîțu este, desigur, un guvern shark bite.

Acum, deja, prăpădul este de amplitudine catastrofică.

CFR Marfă și multe alte mari întreprinderi publice, strategice, urmează a fi lichidate. Restul, vor fi vândute rapid, pe doi lei.

Nu scapă nici spitalele. Chiar dacă dau impresia că se ceartă, Voiculescu și Arafat sunt acolo unde sunt pentru a asigura tranziția către privat a sistemului sanitar de “dezastru” (formulă înventată de Arafat). Vom ajunge rapid în situația de a avea și spitale prost dotate, improvizate și pline de nozocomiale, și CASS plătit inutil, căci la privat vom fi obligați să plătim actul medical.

Dacă nu ați observat, vă spun eu - este în plină derulare un mega-asalt al “privaților” care vor să fure și să monopolizeze afacerile publice, pentru a-și construi ulterior monopoluri private. O frenezie a rechinilor înfometați care se pregătesc de mușcătura din pradă.

Guvernele shark bite ale României vând privaților întreprinderile și afacerile publice, pentru ca “tehnocrații” meteoricelor guverne să se poată angaja la monopolurile private, ca executivi cu salarii grase. Cam așa sună “principiul” ușii rotative (revolving door). Când se termină mălaiul, se trece la următoarea mușcătură de rechin, la următorul guvern shark bite.

Acum ar fi o mare ocazie de captare a simpatiilor de stânga, social-democrate. Numai că PSD îl are în frunte pe Ciolacu, cel care nu înțelege nimic - exceptând slujirea la stăpânul secu-corpo și la vătaful Werner. Gheorghe Piperea  7 februarie la 16:34  · 

1.  Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2.  Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3.  Scara de valori a societății romanești 

4.  Hrana vie

5.  Europa privită din viitor 

6.  Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7.  Destinatii uimitoare pe glob

8.  Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9.  Duda a pus mâna pe Casa Regală

10.               Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

11.               Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

12.               A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

13.               În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

14.               Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

15.               Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

16.               Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

17.               Fii propriul tău nutriționist

18.               Maya ramane o civilizatie misterioasa

19.               Slăbești daca esti motivat

20.               Serbet de ciocolata

21.               Set medical Covid necesar acasă

22.               Medicament retras - folosit în diabet

23.               Brexit-ul - Spaima Europei

24.               Virusul Misterios

25. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

26.               Sistemele solare - apă caldă

27.               Economisirea energiei electrice

28.                Hoțul de cărți

29.               Aparitia starii de insolventa

30.               TRUMP ESTE PRESEDINTE

31.               Microbii din organismul uman

32.               Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

33.               „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

34.               Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

35.               Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil

Capusarea Hidroelectrica SA si aducerea in stare de insolventa a societatii prin producerea unui prejudiciu de 1,1 miliarde euro a tinut prima pagina a ziarelor financiare saptamanii la rand. 

Lumeajustitiei.ro va prezinta date necunoscute marelui public din "Raportul privind cauzele si imprejurile care au dus la aparitia starii de insolventa a Hidroelectrica SA". Raportul realizat de Euro Insol – administrator judiciar al Hidroelectrica care a reusit sub administrarea avocatului Remus Borza sa iasa intr-un timp record din insolventa - ofera o imagine detaliata a cauzelor reale care au generat uriasul prejudiciu de 1,1 miliarde euro, care a pus societatea pe butuci. Potrivit Raportului Euro Insol, starea de insolventa a Hidroelectrica a fost cauzata de o serie de contracte bilaterale incheiate sub guvernarea PDL si prelungite in timp ce Adriean Videanu (foto dreapta) era ministru al Economiei, contracte prin care curentul electric produs de Hidroelectrica era vandut cu mult sub pretul real de cost unor companii apartinand unor indivizi protejati de regimul Traian Basescu. Procurorii continua, din motive inca necunoscute, sa ignore afaceristii care s-au imbogatit falimentand societatea de Stat. Un urias jaf pe care procurorii DNA ai Laurei Codruta Kovesi (foto stanga) il ocolesc de ani de zile si nu exista semne ca situatia se va schimba, in pofida faptului ca au la dispozitie toate datele necesare declansarii unei anchete chiar in Raportul Euro Insol.

Pasivitatea DNA poate avea legatura si cu faptul ca printre baietii destepti care au capusat Hidroelectrica se gasesc si numele unor persoane despre care s-a vorbit ca si-ar petrece vacantele pe Coasta de Azur, alaturi de procurori grei de la DNA si DIICOT. Unul dintre ei este Bogdan Buzaianu (foto 2 cu Mircea Basescu), cunoscut ca fiind “baiatul destept din energie”, ale carui firme au incheiat contracte cu Hidroelectrica, in defavoarea societatii. S-a ajuns astfel ca firmele controlate de Buzaianu, impreuna cu alte companii, sa produca o gaura in bugetul Hidroelectrica si, implicit al Statului roman, de peste 1,1 miliarde de euro.

Ironia face ca, in 2011, cu un an inainte de intrarea in insolventa, Hidroelectrica ocupa locul 2 in “Top 100 cele mai valoroase companii din Romania”, realizat de Ziarul Financiar, fiind evaluata cu 3,490 miliarde de euro, si premiata de Finmedia pentru “Cea mai dinamica companie de stat”.

Raportul realizat de Euro Insol cuprinde date si informatii esentiale si relevante in ce priveste activitatea Hidroelectrica anterior datei de 20 iunie 2012, data deschiderii procedurii insolventei. In cuprinsul raportului, se concluzioneaza ca imprejurarile si cauzele care au dus la insolventa Hidroelectrica sunt contractele bilaterale, achizitiile de energie electrica de la terti, vanzarile pe piata reglementata, investitiile neperformante, managementul deficitar, filialele Hidroserv, seceta prelungita sau contractul colectiv de munca.

Potrivit acestui Raport al Euro Insol, pe piata concurentiala, Hidroelectrica, in calitate de vanzator si cumparator, a incheiat un numar de 11 contracte bilaterale. Aceste contracte au avut la baza contractul cadrul elaborat de ANRE, care insa nu ar fi fost adaptat la conditiile concrete ale relatiei comerciale cu fiecare partener de contract rezultand, in final, in formule contractuale dezavantajoase ce au generat pierderi financiare semnificative de 4.874.746.999 lei, echivalentul a 1,1 miliarde euro.

La baza acestor pierderi a stat si faptul ca Hidroelectrica a incheiat contractele pe o perioada de minimum 10 ani, avand un caracter vag si care nu permitea companiei de stat sa inceteze contractele in ipoteza neajungerii la un acord privind pretul energiei corelate cu evolutia pretului pe piata concurentiala.

Iata lista firmelor cu care Hidroelectrica a incheiat contracte bilaterale dezavantajoase, care au dus la prejudicierea societatii cu 1,1 miliarde lei, precum si, defalcat, prejudiciul cauzat de fiecare contract in parte:

-SC ALRO SA: 1.450.126.417 lei

-SC ELSIDU Titu SA: 97.569.847 lei

-SC Electrocarbon SA Slatina: 82.591.635 lei.

-Alpiq RomIndustries SRL (fosta SC BUZMANN INDUSTRIES SRL); 422.034.773 lei

-EURO PEC SA: 118.572.868 lei

-EFT AG: 203.634.414 lei

-Energy Holding SRL: 1.441.038.270 lei

-Alpiq RomEnergie SRL (fosta SC EHOL DISTRIBUTION SRL): 427.247.548 lei

-Electromagnetica SA: 327.472.079 lei.

Dintre aceste societatii capusa, cel putin trei apartin sau sunt conduse din umbra de Bogdan Buzaianu. Este vorba despre Energy Holding SRL, Alpiq RomIndustries SRL si Alpiq RomEnergie SRL. Toate aceste trei societati au renegociat perioada de derulare a contractelor de energie, prelungindu-le pana in 2018 si chiar 2019.

Ulterior, Euro Insol a denuntat aceste contracte, existand deja decizii definitive pronuntate de instanta pentru anularea acestora. Trebuie precizat ca, potrivit raportului intocmit de administratorul judiciar al Hidroelectrica, cele trei societati apartinand lui Buzaianu au generat cele mai mari gauri pentru Hidroelectrica, respectiv Alpiq RomIndustries a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 422.034.773 lei, Alpiq RomEnergie - in perioada 2008-31 mai 2012 o pierdere de 427.247.548 lei si Energy Holding a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de 1.441.038.270 lei.

Prezentam in continuare pasaje din Raportul Euroinsol care arata modul in care s-a capusat Hidroelectrica si de unde poate incepe DNA sa ancheteze aceste actiuni:

“Daca la momentul incheierii lor, majoritatea la nivelul anului 2004, solicitarile de contractare a energiei electrice catre Hidroelectrica erau reduse si, astfel, incheierea contractelor bilaterale a reprezentat un avantaj economic pentru Hidroelectrica, ulterior, aceste contracte au devenit in mod evident prejudiciabile pentru societate, renegocierea preturilor de livrare a energiei desi realizata la nivelul fiecarul an pentru anul urmator fiind mult sub pretul mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (…).

Aceste aspecte trebuie corelate cu imprejurarea ca aceste contracte au fost prelungite prin acte aditionale mult anterior datei de expirare (cu aproximativ 5 ani inaintea datei de expirare), ajungandu-se la situatia in care, cele mai importante contracte din punct de vedere al cantitatii de energie livrata (7.222.305 MW cantitate livrata in 2011 dintr-un total de 12.891.972 MW livrati prin contracte bilaterale, reprezentand deci o pondere de aproximativ 56%) cum sunt incheiate cu Energy Holding, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie si Alro SA au fost prelungite pana in anul 2018 sau chiar 31.12.2019.

Durata mare a contractelor coroborata cu continutul diverselor clauze contractuale care nu au permis Hidroelectrica sa inceteze aceste contracte anterior datei de expirare au fost de natura a plasa Hidroelectrica intr-o pozitie contractuala defavorabila si a genera dezechilibre majore intre beneficiile obtinute de Hidroelectrica si cele ale partenerilor sai comerciali. (...)

Analizand preturile contractuale din fiecare dintre contractele bilaterale in parte comparativ cu pretul mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU), din calculele furnizate de Hidroelectrica, rezulta ca doar in perioada 2006-31 mai 2012 Hidroelectrica a suferit pierderi semnificative de 4.874.746.999 lei (aproximativ 1.100.000.000 eur) dupa cum urmeaza:

Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate Alpiq RomIndustries a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 422.034.773 lei.

In cazul Alpiq RomEnergie, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate in perioada 2008-31 mai 2012 o pierdere de 427.247.548 lei.

In perioada de derulare a contractului, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate Energy Holding a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de 1.441.038.270 lei.

Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate EURO PEC a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere in suma de 118.572.868 lei.

In cazul EFT AG, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 203.634.414 lei.

Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate EFT Romania SRL a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 299.246.373 lei.

In cazul Electrocarbon SA Slatina, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 82.591.635 lei.

Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate Elsidu Titu SA a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 97.569.847 lei.

In cazul ALRO SA, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 1.450.126.417 lei.

Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate Electromagnetica SA a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 327.472.079 lei”.

Euro Insol: “Prin practica unui pret de vanzare mult inferior pretului de referinta PZU, pierderea de venituri se situeaza in jurul valorii de 1.100.000.000 euro”

Ce este mai grav este ca, nici din 2009, cand a inceput in masa prelungirea contractelor bilaterale de vanzare a energiei electrice - actiune care s-a produs in timp ce vechile contracte nu erau expirate sau aproape de a expira - care ar fi presupus si o renegociere a contractelor, Hidroelectrica nu avut o situatie mai buna din punct de vedere financiar.

Potrivit Euro Insol, “din analiza comparativa a pretului mediu anual rezultat din derularea contractelor bilaterale incheiate cu societatea debitoare Hidroelectrica pe piata concurentiala cu pretul mediu anual pe piata centralizata a contractelor bilaterale (PCCB), rezulta ca in perioada ianuarie 2009 – mai 2012 Hidroelectrica inregistreaza o pierdere de 2.700.118.197 lei, echivalentul a 635.283.698 euro calculat la cursul mediul de schimb leu/euro de Banca Nationala a Romaniei pentru fiecare an in parte si pentru primele cinci luni ale anului curent”.

Euro Insol arata care a fost situatia analitica a abaterilor preturilor de vanzare fata de pretul de referinta de pe PCCB la nivelul fiecarui contract derulat in perioada ianuarie 2009-mai 2012, cu societatile de mai jos:

-Alro Slatina

-Energy Holding

-Alpiq RomEnergie (Fost Ehol Distribution)

-Arcelor Mittal Steal Galati

-Alpiq RomIndustries (Fost Buzmann Industries)

-Atel Energy Romania

-Energy Financing Team Romania

-Electromagnetica

-EFT Energy Financing Team

-Electrica

-Euro P.E.C.

-Enol Grup

-Luxten Lighting Company

-Elsid Titu

-Electrocarbon

-Compania Nationala a Huilei Petrosani

-OMV Petrom

-Societatea Nationala a Sarii

-Consiliul Local al Municipiului Brasov

“Pierderea de 635.283.698 euro prezentata mai sus, se refera la nerealizarea veniturilor calculate prin raportare la PCCB, chiar daca aceste pierderi nu se regasesc in contul de profit si pierderi ale societatii debitoare. Mai mult, daca extindem analiza la nivelul intregii perioade de derulare a contractelor bilaterale incheiate de societatea debitoare Hidroelectrica, constatam ca prin practica unui pret de vanzare mult inferior pretului de referinta PZU (n.red. - Pretul Zilei Urmatoare), pierderea de venituri se situeaza in jurul valorii de 1.100.000.000 euro”, se mai arata in Raportul Euro Insol.

*Cititi aici pasaje din Raportul Euro Insol

UNULE, observ ca toti ati tabarat pe procurori si pe DNA pentru non-combat in cazul Hidroelectrica, indreptatit sau nu.Voi veti stabili asta dupa ce imi veti raspunde la o intrebare.Credeti ca "baietii destepti" au actionat pe cont propriu si au bagat toti banii in buzunarul lor??Daca voi credeti asta, eu va anunt ca si eu, fara modestie, va pot spune ca, cel putin eu ma consider un baiat destept, limitatat ce-i drept, dar va asigur ca oricat m-as fi zbatut, n-as fi primit nici un Kilowat ora la pret redus. De ce?? Eu n-as fi dat nici un cent nimanui din ce-as fi castigat.Cine credeti ca au fost cei ce au luat procente din afacerea asta???Probabil cei din servicii. Si-atunci cum credeti ca procurorii, care sunt si ei cei mai multi agenti acoperiti ai serviciilor, se pot apropia de dosarul Hidroelectrica.Si uite-asa, prin mai multe intrebari v-am raspuns la toate semnele voastre de intrebare   SURSA

Deschiderea procedurii insolvenței la cererea debitorului conform prevederilor Legii nr. 85/2014

În data de 28 iunie 2014 a intrat în vigoare noua Lege a insolvenței, respectiv Legea nr. 85/2014. Aceasta prevede noi condiții ce trebuie îndeplinite pentru deschiderea procedurii insolvenței atât la cererea debitorului, cât și la cererea unui creditor. În cadrul acestui articol vă vom prezenta condițiile precum și procedura deschiderii procedurii insolvenței la cererea debitorului.
Conform art. 5 punctul 29 al Legii nr. 85/2014 insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile, fiind o situație a trezoreriei debitorului și nu a patrimoniului său. Prezumția de insolvență vădită (prezumție relativă) se instituie atunci când acesta, după 60 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de creditor. În schimb insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.
Cererea de deschidere a procedurii insolvenței este obligatorie pentru debitorul care se află în stare vădită de insolvență de cel puțin 30 de zile de la apariția acesteia. Dacă debitorul se află însă angrenat la împlinirea acestui termen, cu bună-credință, în negocieri extrajudiciare pentru restructuarea datoriilor sale, acesta are obligația de a adresa tribunalului o cerere pentru deschiderea procedurii în termen de 5 zile de la data eșuării negocierilor purtate.
Subliniem faptul că potrivit prevederilor art. 240 al Codului penal. neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, într-un termen care depășește cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut de lege de la apariția stării de insolvență întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de bancrută simplă.
Subliniem faptul că debitorul va avea și facultatea de a cere deschidere procedurii în cazul apariției stării de insolvență iminentă. Învederăm însă faptul că potrivit prevederilor art. 66 alin. (9) al Legii nr. 85/2014, introducerea prematură, cu rea-credință, de către debitor a unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței atrage răspunderea patrimonială a debitorului persoană fizică sau juridică pentru prejudiciile suferite.
O nouate importantă adusă de Legea nr. 85/2014 constă în faptul că debitorul va putea cere deschiderea procedurii insolvenței doar în cazul în care datoriile sale certe, lichide și exigibile de peste 60 de zile depășesc valoarea-prag de 40.000 lei, chiar dacă acesta cere deschiderea procedurii pentru motivul apariției stării de insolvență iminentă.
Conform prevederilor art. 67 al Legii nr. 85/2014, cererea de deschidere a procedurii insolvenței se va formula la tribunalul sau tribunalul specializat în a cărui circumscripție debitorul și-a avut sediul social/profesional cel puțin 6 luni anterior sesizării instanței. Cererea debitorului trebuie să fie însoțită de următoarele documente:
– ultima situaţie financiară anuală, certificată de către administrator şi cenzor/auditor, balanţa de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii;
– lista completă a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile şi băncile prin care debitorul îşi rulează fondurile; pentru bunurile grevate se vor menţiona datele din registrele de publicitate;
– lista numelor şi a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanţele acestora: certe sau sub condiţie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se suma, cauza şi drepturile de preferinţă;
– lista cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 6 luni anterioare înregistrării cererii introductive;
– contul de profit şi pierdere pe anul anterior depunerii cererii;
– lista membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a asociaţilor cu răspundere nelimitată, pentru societăţile în nume colectiv şi cele în comandită;
– o declaraţie prin care debitorul îşi arată intenţia de intrare în procedură simplificată sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activităţii ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale;
– o descriere sumară a modalităţilor pe care le are în vedere pentru reorganizarea activităţii;
– o declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar ori certificată de un avocat, sau un certificat de la registrul societăţilor agricole ori, după caz, oficiul registrului comerţului sau alte registre în a cărui rază teritorială se află sediul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii de reorganizare judiciară prevăzute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii introductive;
– o declaraţie pe propria răspundere, autentificată de notar ori certificată de avocat, din care să rezulte că el sau administratorii, directorii şi/sau acţionarii/asociaţii/asociaţii comanditari care deţin controlul debitorului nu au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului, de corupţie şi de serviciu, de fals, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 22/1969, cu modificările ulterioare, Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 241/2005, cu modificările ulterioare, şi infracţiunile prevăzute de prezenta lege în ultimii 5 ani anterior deschiderii procedurii;
– un certificat de admitere la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise (dacă societatea este cotată pe o piață reglementată);
– o declaraţie prin care debitorul arată dacă este membru al unui grup de societăţi, cu precizarea acestora;
– dovada codului unic de înregistrare;
– dovada notificării organului fiscal competent.
Cererea de deschidere a procedurii insolvenței va fi formulată și semnată în cazul persoanelor juridice de către persoanele care au calitatea de reprezentanți, conform propriilor acte constitutive, ale statutelor acestora sau conform legii. Pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii generale a insolvenței nu este necesară o hotărâre a adunării generale a asociaților sau a acționarilor. Doar în cazul în care prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței se va solicita deschiderea procedurii simplificate va fi obligatorie depunerea hotărârii generale a asociaților sau a acționarilor în acest sens. Conform prevederilor art. 69 al Legii nr. 85/2014 debitorii persoane juridice, care în ultimii 5 ani precedenți hotărârii de deschidere a procedurii au mai fost supuși unei proceduri de reorganizare judiciară, nu mai pot fi supuși unei noi proceduri de reorganizare, în cazul acestora putând fi deschisă doar procedura simplificată.
Conform art. 66 alin. (10) al Legii nr. 85/2014 cererea se va judeca de urgență, în termen de 10 zile de la data formulării ei, în cameră de consiliu și fără citarea părților, în procedură necontencioasă. În cazul acestei cereri nu va fi urmată procedura regularizării prevăzută de către art. 200 al Codului de procedură civilă. Orice alte cereri de deschidere a procedurii insolvenței formulate ulterior cererii formulate de către debitor vor fi conexate și recalificate ca și cereri de admitere a creanței, în cazul în care va fi admisă cererea debitorului. În cazul în care cererea debitorului va fi respinsă, cererile formulte de către creditori vor fi soluționate în procedură contencioasă.
În cazul în care, după depunerea cererii de dechidere a procedurii insolvenței, este incident un caz urgent ce ar pune în pericol activele debitorului, judecătorul sindic poate dispune de urgență, în cameră de consiliu și fără citarea părților suspendarea provizorie a oricăror proceduri de executare silită a bunurilor debitorului, până la pronunțarea hotărârii cu privire la cererea de deschidere a procedurii insolvenței.
Judecătorul sindic, soluționând cererea de deschidere a procedurii formulată de către debitor, va pronunța o încheiere prin care va admite sau va respinge cererea debitorului. În cazul în care judecătorul sindic va admite cererea de deschidere a procedurii, acesta va numi un administrator judiciar provizoriu (în cazul deschiderii procedurii generale) sau un lichidator judiciar provizoriu (în cazul deschiderii procedurii simplificate) ce va notifica creditorii debitorului privind deschiderea procedurii insolvenței asupra debitorului prin care îi va informa și despre termenul limită de depunere de către creditori a opozițiilor la deschiderea procedurii (10 zile), termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanței, termenul de verificare a creanțelor, de întocmire și publicare în Buletinul Procedurilor de Insolvență a tabelului preliminar de creanțe, termenul de definitivare a tabelului de creanțe precum și locul, data și ora primei ședințe a adunării creditorilor.
În cazul în care creditorii debitorului vor formula în termenul de 10 zile opoziție la deschiderea procedurii insolvenței, judecătorul sindic va ține, în termen de 5 zile, o ședință la care vor fi citați administratorul judiciat/lichidatorul judiciar, debitorul și creditorii care se opun deschiderii procedurii. Judecătorul sindic va pronunța în soluționarea opozițiilor creditorilor o sentința prin care se va pronunța asupra tuturor opozițiilor formulate deodată. În cazul în care judecătorul sindic va admite opozițiile formulate va revoca încheierea de deschidere a procedurii insolvenței debitorului. În caz contrar, procedura de insolvență va continua conform prevederilor Legii nr. 85/2014.

Autor: Av. Andrei Coldea  Publicat la: 2015. 03. 18