Se afișează postările cu eticheta bugetare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bugetare. Afișați toate postările

sâmbătă, 6 februarie 2021

Inflația și Majorarea Veniturilor

Majorarea trebuie făcută cu Suma Fixă, care să acopere 
”COȘUL MINIM DE CONSUM” la cea mai mică pensie/venit .
 Dacă pensia Min este 1000 lei și Coșul Minim de Consum este 3200 lei, corect este, majorarea toturor Pensiilor cu SUMĂ FIXĂ în valoare de 2200 Lei .
Vezi mai multe Info despre majorarea veniturile AICI


”Precum Socrate, ar trebui să ne întrebăm și să ne preocupăm de RESPONSABLITATEA 
pe care o avem față de Societate, de a ne orienta faptele,
în Drecția Bnelui General.”

Majorarea cu procent este o mare eroare .
Adică inflația este in funcție de cîți bani încasezi ?

Majorarea veniturilor cu procent este o aberație,
deoarece coșul zilnic nu este calculat în funcție de venit !

În tabelul alăturat se observă diferența enormă intre bugetul de 
Majorare cu Sumă Fixă și Majorarea cu Procent .
Efortul Bugetar este mult ma mic la majorarea cu Sumă Fixă !

Majorarea cu Procent , este o invenție/motvație a celor de la guvernare pentru a trage de timp și pentru a avea impresia că ei au foarte mult de lucru, au nevoie de foarte multă forță de mulcă/angajați (pt clientelă), au nevoe de resurse tehnice, resurse umane și 
resurse fnanciare mereu tot ma mari .

Nu trebuiesc confundate Indexarea și Recalcularea, 
- sunt Noțiuni și acțiuni diferite .

Majorarea cu Procent este o aberație a lăcomiei și inconștienței socale, acelor cu venutiri mari și multe de la Stat !
Corect este,
Majorarea pensiilor/veniturilor cu Suma Fixă, care să acopere
”COȘUL MINIM DE CONSUM” la cea mai mică pensie/venit .
Dacă pensia/venitul Min este 1200 lei și Coșul Minim de Consum este 3200 lei, corect este, majorarea toturor Pensiilor/Veniturilor cu SUMĂ FIXĂ în valoare de 2000 Lei .
Deci corect este majorarea tururor pensiilor/veniturilor cu suma ( fixă care să acopere ”Coșul de Minim de Consum” la cea mai mică pensie sau Salariu !
Contributivitatea se găsește in calculul și cuantumul pensiei și nu are legătură cu Majorarea!
Vezi mai multe Info AICI

Calculul pensiei, trebuie făcut foarte simplu, așa cum se procedează deja pentru anumite Categorii Sociale și anume 80-85% din ultimul Salariu .

ATENȚIE!
MAJORAREA PENSILOR, NU ARE LEGĂTURĂ CU CONTRBUTVITATEA.
CI DOAR CU ”COȘUL MINIM DE CONSUM” ȘI CU ”NIVELUL DE TRAI” !
Contributivitatea se regăsește în cuantumul Pensiei .


Corect este majorarea cu Sumă Fixă , care să acopere 
Coșul Minim de Consum” 
și pentru cei cu pensia cea mai mică, deoarece,

Cei cu pensii MICI, sunt problema ”Foametei și Sărăcei” ,
ADICĂ
CEI CU VENITURI/PENSII MICI .

Majorarea cu sumă fixă este valabilă doar pentru parlamentari ?




Majorarea trebuie făcută cu Suma Fixă, care să acopere 
”COȘUL MINIM DE CONSUM” și pentru cea mai mică pensie/venit .
Deci, dacă pensia Min este 1000 lei și Coșul Minim de Consum este 3200 lei,
majorarea toturor Pensiilor trebuie făcută cu 2200 Lei .

Vezi mai multe nfo despre majorare  Aci: 

Calculul pensiilor , în principiu trebuie făcut simplificat, așa cum este prevăzut in ”anumite Legi” pentru categorii restrînse și anume 85% din ultimul Salariu.

Exemplu extrem de simplu de calcul al pensiei .
De ex. Valoarea pensiei este 80% din media salariilor din ultimele 6 luni sau din Ultumul Salariu , la care se adaugă 2% pentru fiecare an lucreat in plus fați de virsta pensionării, un procent pentru Grupa de muncă, decorații, merite etc. etc..
Fără puncte complicate calculate toată viața și niciodată fnalzate, plus mereu recalculare, indice de corecție, metode de calcul complicat și alte ticăloșii/găinării fără sens.

Iată un model simplu care se aplică deja, fără puncte și alte invenții și șmecherii .
           ”80% din ultimul venit”.


Toate inechitățile sociale,
se rezolvă extrem de simplu .

- Transparența cheltuirii Banilor Publici,

- Un singur venit de la stat, ori Pensie, ori Salariu .

- Același sistem de calcul al pensiilor

- Raport de aprox. 1/6 intre venitul Min și Max

- Stoparea Jafului Național

- Taierea indemnizației de doctorat

- Tăierea sporurilor inventate

- Majorarea/Indexarea cu Sumă Fixă

- Decăpușarea Instituțiilor

Mai multe info AICI

”Magistrații sunt singurii care rămân cu o pensie calculată la 80% din media salariilor brute pe 12 luni consecutive, la alegere din ultimii 5 ani, inclusiv sporurile permanente, sau 80% din ultimul salariu, cum este la magistrați .”

Majorarea trebuie făcută cu Sumă fixă, așa cum și-au majorat parlamentarii cu 7.500 lei pentru a nu mai exista discuții .

O altă anomalie, este cea a Majorării sau Compensării cu Prag ,
unde cel care are venitul mai mare cu 1 leu față de prag nu mai primește de ex 50/100 lei .

Majorarea veniturilor 

Majorarea veniturilor cu Sumă Fixă, este una din cele mai eficiente, normale și echitabile masuri Economoco-Financiare de diminuare și atenuare a efectelor Inflației.

De remarcat este și faptul că suma solicitattă de la Buget este Infinit mai mică în canul Majorării cu Sumă Fixă, decît în cazul Majorări cu Procent.

Luați un exemplu prin care să comparați de ex. 10 valori de pensii (vezi tabelul de sus) și veți avea o surprză de proporți cît demult se economsește la Bugwet în cazul Majorări cu sumă Fixă !

Coșul zilnic nu este calculat în funcție de venit !

Majorarea , trebuie să compenseze valoarea Coșului Minim , fără procent si alte timpenii, pt că la Matket, nu te intreabă cit ai salariul ca să îți canculeze preți, cum șmecheresc guvernanții oamenii amărîți prin Majorarea cu Procent .

Majorarea cu Procent, adincește de fiecare dată decalajul dintre pensiile mici și Pensiile Mari, adică cei cu pensii mari primesc mai mulți bani, deși prețurile sunt lafel pentru toți !

După cum se observă în Tabelu alăturat, majorarea cu Procent, nu numai că mărește decalajul dintre Pensiile Mici și Mari, dar consumă și mult mai mulți bani de la Buget !

Inflația este un indicator final, care arată la sfârșit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum.


Principalele cauze ale inflației sunt:

  • inflație prin monedă - emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri și servicii;
  • inflație prin cerere - excedentul de cerere agregată peste oferta agregată;
  • inflație prin costuri - creșterea costurilor de producție, independent de cererea agregată;
  • inflația importată;
  • inflația prin structuri.

Printre consecințele inflației se numără:

  • scăderea puterii de cumpărare a populației;
  • redistribuirea veniturilor și avuției;
  • stimularea înclinației spre consum și descurajarea înclinației spre economisire;
  • avantajarea debitorilor (în moneda națională);
  • rata inflației care influențează rata dobânzii.

Consecințele inflației pe care le suportă populația, viața social-economică în ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflației.

Vezi Sursa Info AICI

Ținind cont de faptul că după Revoluția din 89, decalajul dintre venituri, în special la Stat, au inregictat un decalaj și o inechitate  vizibil acceantuată, o măsură mai umană de compensare a Inflației, ar fi Majorarea cu Sumă Fixă .

Care sunt marile diferente în comparație cu Majorarea cu Procent ?

- Se evită dicriminarea majorării comparativ celei cu Procent, unde celor cu venituri mari le revine o cotă net superioară, față de cei cu venituri mici, deși prețurile sunt lafel pentru toți cetățenii, indiferent de ce venituri au.

- Nu apare metoda haiduciei, în sensul că luăm de la cei cu venituri mari să le dăm la cei cu venituri mici.


Pensiile trebuiesc, calculate simplificat, fără puncte și tot felul de găinării și o armată Națională de funcționari.

Există modelul de calcul al Magistraților ! ”Valoarea pensiei este 80% din media salariilor din ultimele 6-12 luni , la care se adaugă 2% pentru fiecare an lucreat in plus față de virsta pensionării, procente pentru Grupa de muncă, decorații și merite .”


Să Precizăm faptul că Inflația/Crelterea Prețurilor este Lafel pentru toți Cetățenii, indiferent ce Venituri încasează .

- La majorarea cu o sumă fixă (ex. 1000 lei) consistentă față de majorarea cu procent deex. 10% , avantajele sunt majore in sensul că ar crește Nivemul de Trai al cetățenilor, în special al celor cu venituri mici și ceeace eate cel mai important si remarcabil îl reprezintă faptul că vom avea un Buget mult mai relaxat în comparatie cu Majorarea cu orice Procent .

- O altă latură, care mi se pare foarte importantă, este faptul că nu se face discriminare, asa cum se vehiculează unele teorii și anume Ș

                     - Să tăiem Pensiile/Veniturile Mari ,

                    - Să le dăm mai mult la cei cu Venituri Mici, etc. .

Deci , în consecință, prin metoda Majărării cu sumă Fixă Nu tăiem de la Bogați , să șle dăm Săracilor, iat efortul Bugetar este Incomparabil mult mai mic, față de Majorarea cu Procent , așa cum se observă în exemplificarea din tabel !

În exemplul din tabel, Observăm diferența enormă a efortului Bugetar, în cazul celor două modele de Majorare, respectiv Procent și Sumă Fixă.

Vedeți si AICI despre Majorarea Veniturilor


 De ce credeți că nu are curaj nimeni să abordeze Majorarea cu sumă Fixă ? Majorarea cu sumă fixă de circa 500-1000 lei ar acoperi în mare parte Inflația, și ar determina și o înviorare economiei plus resurse minime de la Buget.
Majorarea pensiilor cu Procent de 10% produce cheltuieli mari de la Buget , în comparatie cu orice majorare cu sumă fixă !
Majorarea pensiilor cu Sumă fixă de 500-1000 lei produce cheltuieli de circa 2,5 Miliarde lei (500 Lei X 5 mil Pensionari = 2.500.000.000 lei), plus multe beneficii pe Plan Economico-Social ! -Cheltuieli Rezonabile de la Buget,
- Bunăstarea tuturor Românilor!
- Buget relaxat ! Calcul simplificat ! . ...
- Înviorarea Economiei prin consum !
                                      Vezi mai multe info AICI

 

Pensiile Civile, Militare și Speciale? 

Perioada lucrata dupa pensionare

Cum se face valorificarea perioadei lucrate dupa pensionare?
Recalcularea pentru valorificarea perioadei lucrate dupa pensionare se face conform prevederilor art. 134 alin. (2) si (3) din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 aprobate prin HG nr. 257/2011 si art. 107 alin. (4) din Legea nr. 263/2010.

În cazul unei persoane care are pensie la limita de vârsta, calculul punctajului suplimentar pentru perioada lucrata dupa data pensionarii se calculeaza în felul urmator:

  • Pentru fiecare luna lucrata in anul respectiv, se calculeaza punctajul lunar prin raportarea câstigului salarial brut sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la câstigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.
  • Punctajele lunare astfel calculate se însumeaza si se împart la 12, obtinându-se astfel punctajul anual pentru perioada respectiva.
  • Punctajul obtinut dupa împartirea la 12 se împarte la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor de pensie, iar rezultatul obtinut se aduna la punctajul mediu anual aflat în plata la data depunerii cererii de recalculare, rezultatul reprezentând punctajul mediu anual al drepturilor de pensie recalculate.

Cum Facem daca avem imprumut la bănci să optăm pentru indicele ROBOR = 5,16% sau IRCC = 1,86% ? Vezi mai multe info AICI

A lucrat luna mai 2014, la un salariu de 1500 lei, care se împarte la câştigul salarial mediu brut pe economie care fiind de 2328 lei rezultând un punctaj lunar de 0.64433 puncte. Prin adunarea punctelor astfel realizate şi în lunile iunie, iulie, august 2014 rezulta un punctaj anual de 0.248686758 care se împarte la 35 (în acest caz un bărbat care are conform legii un stagiu complet de cotizare de 35 ani) rezultă un punctaj de 0.0071053 puncte, care se adună la punctajul mediu anual avut la ieşirea la pensie. Pentru cele 0.0071053 puncte suplimentare, pentru o valoare a punctului de pensie în 2015 de 830.2, se obţine o creştere a pensiei de 5.898849889 lei.
Vezi Sursa info AICI


Principala diferență dintre pensiile din sistemul public și cele militare de stat

În termenii cei mai simpli, această diferență se reflectă în modul de calcul. Dacă în sistemul public, algoritmul pe baza căruia se stabilește cuantumul pune în relație punctajul mediu anual (calculat pe baza întregului stagiu de cotizare din perioada activă) cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat au ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Multe țări NATO folosesc drept bază de calcul pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu, înainte de trecerea în rezervă.

Această diferență de mod de calcul stă la originea tuturor atacurilor care au început acum mai mult de 10 ani împotriva pensionarilor militari, atacuri care revin periodic în dezbaterea publică. Militarii sunt considerați ca beneficiari de pensii “nesimțite”, de pensii speciale, de pensii nemeritate.

Sunt acuzați că ies la pensie foarte devreme, chiar în jurul vârstei de 40 de ani, cu pensii exorbitante, de zeci de mii de lei. Sună revoltător, nu-i așa? Să ne lămurim, pe scurt, încercând să nu abuzăm de cifre, statistici și formule de calcul. Și nici de lozinci sau sloganuri.

Vezi Sursa INFO AICI


Trebuie modificată Legea Salarizării Unitare 

MĂSURI URGENTE
De la Stat, un singur venit, Pensie sau Salar !
Raport 1/4 intre venitul Max și Min !
Prețurile și inflația sunt lafel pentru toți cetățenii !
Majorarea cu sumă fixă a veniturilor in interesul tuturor cetățenilor!
De ex Majorarea cu 500 lei, avantaje:
- Crește Bunăstarea tuturor Românilor!
- Buget relaxat față de majorarea cu procent (de ex. cu 40%!
- Calcul simplificat al pensiei (cu escel), fără soft de mil de euro! 
- Înviorarea Economiei prin achizitionarea de bunuri !
Aceeași Lege de calcul pentru toți !



În opinia economiștilor, inflația se produce atunci când oferta de bani depășește cantitatea de bunuri și servicii disponibilă în piață.

Politica monetară reprezintă un ansamblu de acțiuni prin care autoritățile monetare influențează asupra cantității de monedă în circulație, nivelul ratelor dobânzii, cursurile de schimb valutar și alți indicatori economico-monetari în vederea realizării obiectivelor generale ale politicii economice.

La calcularea inflației, sunt luate în considerare toate bunurile și serviciile care intră în consumul gospodăriilor populației, inclusiv:

articole zilnice (cum ar fi alimentele, ziarele, benzina);
bunuri de folosință îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele personale și mașinile de spălat);
serviciile (cum ar fi coaforul, asigurările și închirierea de locuințe).

Măsuri de Austeritate

-Tăierea sporurilor ridicole

-De la Stat, un singur venit, Pensie sau salar !

-Raport 1/4 intre venitul Max și Min !

-Majorarea cu sumă fixă

- Aceeași Lege pentru TOȚI - -Legea Salarizării Unitare


4,67 milioane de pensionari trăiesc cu sub 1000 de lei pe lună .




Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale.

Inflația este un indicator final, care arată la sfârșit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum.


Principalele cauze ale inflației sunt:

  • inflație prin monedă - emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri și servicii;
  • inflație prin cerere - excedentul de cerere agregată peste oferta agregată;
  • inflație prin costuri - creșterea costurilor de producție, independent de cererea agregată;
  • inflația importată;
  • inflația prin structuri.


Consecințele inflației sunt: scăderea puterii de cumpărare a populației; redistribuirea veniturilor și avuției; este stimulată înclinația spre consum și este descurajată înclinația spre economisire; inflația avantajează debitorii (în moneda națională); rata dobânzii este influențată de rata inflației.

Consecințele inflației pe care le suportă populația, viața social-economică în ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflației.


  • Deflație -- situație în care pe termen lung, oferta de bunuri și servicii este mai mare decât cererea, având loc scăderea prețurilor. Este opusul inflației
  • Stagflație -- stagnarea producției, fără ca masa monetară să se micșoreze, accentuându–se dezechilibrul dintre cerere și ofertă și fenomenul inflație
  • Slumpflație -- declinul economiei, timp în care producția națională scade iar inflația se manifestă cu intensitate ridicată
  • Hiperinflație -- o inflație cu o rată foarte mare și crescătoare

Vezi Sursa AICI



Salariul minim era 2.855 de lei, Ceausescu avea 18.000 de lei! Vezi aici cît castigau inainte de Revolutie romanii

Astfel că, potrivit Institutului Național de Statistică, salariul mediu net a oscilat între 800 și 1.000 de lei, între anii 1960 și 1965.
 „În intervalul 1974-1975 a avut loc o majorare a salariilor, eşalonată pe ramuri şi activităţi economice. Retribuţia minimă a muncitorilor calificaţi din sectorul industrial creştea de la 1.040 lei la 1.346 lei, iar cea a muncitorilor necalificaţi de la 1.000 lei la 1.140 lei. Venitul garantat în zootehnie sporea de la 1.200 lei la 1.300 lei, în legumicultură şi viticultură de la 900 lei la 1.000 lei, iar în pomicultură de la 800 lei la 1.000 lei. Noi creşteri de retribuţii şi venituri s-au înregistrat în perioada 1977-1980. Măsura a fost aplicată în două etape: 1977-1978 şi 1979-1980. În cazul salariilor din industrie, majorările s-au realizat treptat, pe ramuri, cu procente variind între 15 % şi 23 %”, potrivit unor informații de pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR).
Ce puteai cumpăra cu acești bani Înainte de Revoluție, pâinea avea un preț cuprins între 2 lei și 3.5 lei, iar berea ajunsese să varieze de la 3 lei la 6-7 lei, în anii 1960-1980, dar aici depinde și de zona în care locuiați. Pentru cei care fumau pe atunci pachetul de Carpați era de bază (2,75 de lei), iar pentru cei din sud existau și țigările bulgărești BT. Cultura era și ea destul de accesibilă din punct de vedere al costurilor pentru că, în unele cazuri, era mai ieftină decât un pachet de țigări. În cazul în care doreați și un borcan de iaurt acesta nu ajungea la nici un leu, în schimb, smântâna la 250 de grame costa 3.25 și 3.75 lei. Vestita înghețată Polar, cea pe care de câțiva ani buni, mai multe companii încearcă să o reînvie, costa pe atunci 1 leu sau chiar 1,75 de lei, de-a lungul anilor. Iar kilogramul de carne, care în unele zone urbane era destul de rară, ajungea să coste între 18 și 24 de lei. În anii 80 traiul românilor se mai scumpise nițel așa că un kilogram de zahăr ajunsese să coste 9 lei, air un litru de lapte 2,5 lei, în timp ce cafeaua, servită la restaurant, 3 lei. Cel mai important, pensia medie, e atunci ajunsese la 2.000 de lei.

Vezi Sursa AICI

Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat 

Art. 15. -

Cadrele militare care la data trecerii în rezervă au cel puţin 15 ani pentru bărbaţi şi 10 ani pentru femei, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstelor standard prevăzute în Legea nr. 19/2000, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar.

Art. 21. - JurisprudenţăReviste (1)

(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară brută avută în ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă.

Cuantumul pensiilor militare se actualizează conf  Art. 48.

a) ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22-24;

Cuantumul pensiilor militare se actualizează conf Legea nr. 164/2001 , Art. 48.
Ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22-24;


În aceste zile e o întreagă nebunie cu pensionarea militarilor și pensiile fabuloase încasate de aceștia deși în unele cazuri după foarte puțin ani în haina militară.  Scris de Simion Todoca

Belgia

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 51-52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
– Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
– Generali: vârsta: 58-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 80% din ultimul salariu.

Franţa

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
– Ofiţeri superiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
– Generali: vârsta: 57-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);

Germania

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;

Italia

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 25-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80% din ultimul salariu brut.

Marea Britanie

– Personalul militar beneficiază de o legislaţie proprie privind pensiile diferită de cea care reglementează pensiile personalului civil;
– Militarii beneficiază de pensii militare de stat;
– Pentru a beneficia de pensie integrală, perioada de serviciu militar trebuie să fie de minim 30 de ani;
– Pensia se calculează pe baza celui mai mare salariu anual pe care militarul l-a primit în ultimii 3 ani de serviciu.

[Nota: Corelat cu materialul redactat, rezulta ca militarii britanici beneficiaza la pensie de 3,3% procent din cel mai mare salariu primit in ultimii 3 ani, pt. fiecare an in serviciul militar. In aceasta ipoteza, fara a avea certitudinea, rezulta ca britanicii au drept de pensie militara de cca. 60% din respectivul salariu pt. 18 ani de serviciu militar, iar pt. fiecare an in plus se adauga 3,3%].

Olanda

– Valoarea pensiei reprezintă ultimul salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu.

[Nota: Aici exista o inadvertenta. Rezulta ca in fapt, exista o legislatie separata fata de civili. In caz contrar, am ajunge la concluzia ca la toti olandezii pensia se calculeaza pe baza ultimului salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu, ceea ce nu poate fi real. Dupa cum stau lucrurile ar rezulta ca in Olanda militarii au de departe cele mai mari pensii fata de alti cetateni. In conditiile in care un colonel olandez are o solda lunara cuprinsa intre 8 000 si 10 000 de euro].

Polonia

– Ofiţeri inferiori: vârsta:50; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
– Ofiţeri superiori: vârsta: 55; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
– Generali: vârsta: 60; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);

Turcia

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 41-48; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 41-52; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului

S.U.A.

– legislaţia privind pensiile militare este diferită de cea care reglementează pensiile civile;
– pensia se calculează în funcţie de anii şi lunile în serviciul militar, data trecerii în rezervă, categoria de forţe, modul de executare al serviciului militar şi baza de calcul, stabilită ca medie a salariilor cele mai mari în ordine descrescătoare primite în 36 de luni, oricare ar fi acestea, în decursul serviciului militar;
– pensia medie a fost în anul 2008 de 4.632 USD/lună.

Vezi Sursa AICI

Alinierea veniturilor de calcul al pensiei la valoarea aflată în plată în momentul indexării, corespunzotor fiecărei Ramuri Economice !

Ce punct de pensie să calculezi la un salariu de acum 50-70 de ani ?
Este munca in zadar!

Calculul este simplu și instant - Media ultimilor salarii (1 an sau 6 luni), procentul cuvenit plus procent pe gradații/spor , la care adaugi indexarea inflației cu suma fixă echivalentă coșului zilnic.

Creșterea inflației conduce la diminuarea puterii de cumpărare și afectează cheltuielile generale ale populației. O creștere majoră a prețurilor de consum poate conduce la încetinirea economiei, însă, cu toate acestea, inflația nu ar trebui considerată întotdeauna un fenomen negativ.



sâmbătă, 4 mai 2013

România are servicii secrete de milioane !


   România ascunde 500 000 de agenți secreți

Rate This
 

SRI și SIE țin secret numărul personalului
Orice solicitare despre numărul de angajați este ignorată. Nici la Statistică nu există nici o informație. Serviciile secrete se pișă efectiv pe legile privind transparența informațiilor de interes public. Puținele cifre vin doar de la câteva persoane care au avut acces în sistem – unii șefi de servicii și câțiva parlamentari din comisiile de specialitate (care de obicei țin cu dinții de anonimatul lor!)
De pildă, Cătălin Harnagea, fostul șef al SIE in mandatul lui Emil Constantinescu, zice că SRI avea pe timpul lui 12 000 de ofițeri activi (dar nu zice nimic de 0215, și de celelalte servicii). Pentru comparație, FBI are 11.400 de agenţi speciali şi 16.400 de angajaţi administrativi. Iar populaţia Statelor Unite este de peste 295 de milioane de oameni! Cât despre SIE, tot Harnagea zice că avea cu 50% mai mulți angajați decât celebrul serviciu de spionaj britanic, MI5.
Iar din anul 2000 până azi, numărul angajaților din “servicii” a explodat (ca în tot sectorul bugetar). Motivele sunt două: faptul că nu există salariu sub 2000 de euro, și faptul că orice director de departament face practic ce vrea, sub plapuma “secretului de stat”.
România a pierdut controlul serviciilor secrete

Vezi și

  1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

  2. Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

  3. Scara de valori a societății romanești 

  4. Hrana vie

  5. Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

  6. Destinatii uimitoare pe glob

  7. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

  8. Duda a pus mâna pe Casa Regală

  9. Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

  10. Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

  11. A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

  12. În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

  13. Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

  14. Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

  15. Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

  16. Fii propriul tău nutriționist

  17. Maya ramane o civilizatie misterioasa

  18. Slăbești daca esti motivat

  19. Serbet de ciocolata

  20. Set medical Covid necesar acasă

  21. Medicament retras - folosit în diabet

  22. Brexit-ul - Spaima Europei

  23. Virusul Misterios

  24. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

  25. Sistemele solare - apă caldă

  26. Economisirea energiei electrice

  27.  Hoțul de cărți

  28. Aparitia starii de insolventa

  29. TRUMP ESTE PRESEDINTE

  30. Microbii din organismul uman

  31. Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

  32. „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

  33. Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

  34. Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil

  35. Europa privită din viitor


De fapt, nu l-a a avut niciodată. Nu Parlamentul și guvernul, alese de popor, au controlat serviciile secrete. Ci serviciile secrete îi controlează de 20 de ani pe politicienii români. Mai grav este că nici măcar șefii serviciilor nu mai știu exact ce se întâmpla în structurile pe care, teoretic, le conduc.
Un control vag se exercită de Parlament măcar asupra bugetului lor. Dar acest control este doar parțial, pentru că în realitate, serviciile secrete au numeroase surse externe de venit. Mai clar: ele dețin firme care, în mod miraculos, sunt profitabile chiar și pe cea mai neagră criză! Aceste firme, care câștigă pe bandă rulantă contracte cu statul român, nu au în realitate nici o treabă cu sectorul privat, ci doar îl compromit! Cele 3 miliarde de euro pe an, cât pierde România sub formă de spagă, se duc în majoritate tot la bugetul “șefuleților” din servicii. În plus, mai sunt si firmele de comerț create în afara țării (de pildă în Rotterdam, sau la New York), după modelul vechii Securități.
Pe cine mai apără acum serviciile secrete?

Pe mine sigur nu! Cu cine se luptă? Că doar nu cu dușmanii mei! România e plină de departamente de contrainformații economice (C, D, E, etc.) conduse de colonei și para-colonei, dar care n-au fost în stare, în 20 de ani, să oprească nici măcar o singură privatizare frauduloasă (deși informațiile apăruseră, săracele, chiar și în presă!).
La ce sunt buni atâtea sute de mii de agenți secreți, colaboratori externi, interni, turnători, ascultători, postaci pe internet, dacă n-au putut să oprească, de pildă, contractul Petromidia? (Și ăsta e doar un exemplu din zecile care se pot da!). Sau cum e posibil ca șefii de poliție județeană să fie filmați beți morți, la masă cu infractorii, in timp ce serviciul de informații al poliției se ține de filat politicieni?
De fapt, să fim serioși: este evident că “serviciile” au fost in ultimii 20 de ani principalii beneficiari ai jafului, și părtași la subminarea economiei naționale!
Spionaj cu pantalonii rupți în fund!

România, e clar, nu mai poate să plătească în clipa asta pensiile și salariile. Nu în întregime, cel puțin. Iar pe măsură ce trece timpul, veniturile la buget vor fi tot mai mici, iar numărul pensionarilor și asistaților sociali, tot mai mare. Deci falimentul nu este doar o posibilitate, ci o certitudine. Mai merită deci să cheltuim miliarde de euro pe servicii secrete, doar ca să aibă câțiva maimuțoi de circ, ca Vanghelie, ocazia să se șantajeze unul pe altul cu dosare?
Ce e de făcut? Păi soluția e aceeași ca pentru întregul sistem bugetar: externalizarea. Numai că nu către o firmă privată.
Desființați SRI, SIE si restul găștilor! Dați informațiile pe mâna CIA!

Uite că am ajuns și aici! De ce să mai plătim instituții care nu ne folosesc? De ce să mai existe statul român? Oricum, pentru imensa majoritate a românilor, statul român deja a dispărut. Deja aproape 3 milioane de români au plecat din țară legal (conform Băncii Mondiale). Iar numărul celor ilegali (muncitori, cerșetori, hoți, curve), este cel puțin dublu. România a ajuns de pildă cel mai mare exportator de prostituate din UE . Și din cei rămași în țară, 90% ar pleca și mâine dacă și-ar găsi ceva de lucru!
Ce-i aia Parlament, guvern, Președinte, Constituție, servicii secrete? La ce bun toate astea? Vi se pare că România mai e o țară? România e o firmuliță ajunsă în faliment. Și ca orice firmuliță, are nevoie de un director nou, care să o redreseze și să taie în carne vie.
Adică de un guvernator străin. Iar aliații noștri americani se vor ocupa bucuroși de securitatea României – au mai făcut-o in destule tari, în ultimii 50 de ani! CIA a devenit expertă în vânarea comuniștilor! Am putea să le plătim doar un sfert din banii pe care ii toacă azi serviciile secrete românești. Străinii sunt singurii care pot securiza frontiera Uniunii Europene – nu poliția și vameșii români, cei mai corupți din lume! Cu securiștii noștri șpăgari, nu prea văd șanse să fim admiși în Schengen. Nici chiar în UE nu mai suntem tolerați!
Putem să ținem coada pe sus, ca niște câini râioși, cât vrem. Dar adevărul e ca lumea și-a pierdut răbdarea cu noi. Și ne așteaptă un mare șut în fund!
 on 
http://capitalismpepaine.ro/2010/11/16/romania-ascunde-500-000-de-agen%C8%9Bi-secre%C8%9Bi/

Romania – campioană mondială a serviciilor secrete sau De ce romanii au cei mai mulţi “securişti” pe cap de locuitor?



SRI are de şase ori mai mulţi ofiţeri la un milion de locuitori decât serviciul omolog american, FBI. Astfel, România are 571 de securişti la milionul de locuitori, în timp ce Germania are 89, iar Franţa – 98. Conform datelor obţinute exclusiv de Adevărul, România are în acest moment mai mulţi ofiţeri de informaţii pe cap de locuitor decât în perioada comunistă.
În plan intern, acest lucru arată că există “o problemă internă gravă”. Acest lucru este confirmat şi de doi dintre foştii şefi de servicii secrete, Cătălin Harnagea şi Ion Mihai Pacepa, care au comentat această situaţie pentru Adevărul.Situaţia este asemănătoare şi la calculul de cadre din serviciile externe. Astfel, SIE are, la un milion de locuitori, de aproape cinci ori mai multe cadre decât serviciul de spionaj britanic, MI5.Totodată, România este “campioană europeană” la servicii secrete, având de aproape patru ori mai multe decât majoritatea ţărilor din U.E.
În acelaşi timp, proiectele legii siguranţei naţionale ne prezintă tabloul unui spion-stăpân pe tot ce mişcă în România. Iar dacă ne aducem aminte şi de eforturile de a păstra CNSAS ca un instrument pentru nedeconspirarea Securităţii, tabloul devine unul sumbru. La 16 ani de la evenimentele din decembrie 1989, care au dus la alungarea de la putere a regimului comunist, serviciile secrete continuă să reprezinte un subiect de actualitate, existând numeroase suspiciuni că, de fapt, practicile fostei Securităţi nu au dispărut. În acelaşi timp, cele două principale servicii secrete, SRI şi SIE, dau dovadă în continuare de secretomanie în ceea ce priveşte activitatea lor.
SRI şi SIE ţin la secret numărul personalului

SRI a refuzat să precizeze la cererea ziarului “Adevărul” numărul cadrelor sale. Ca de altfel şi SIE, care precizează pe site-ul său de internet că “din motive de securitate, ca şi celelalte servicii de informaţii externe, nu face referiri la numărul angajaţilor săi”. În realitate însă, în Occident, numărul de angajaţi al serviciilor secrete, fie ele interne sau externe, nu este secret. Mai mult, chiar unele dintre ele, printre care şi CIA, pun la dispoziţie celor interesaţi grafice comparative cu numărul de salariaţi din ultimele decenii. MI5 şi BND (serviciile externe britanice şi germane) dau şi mai multe informaţii. În ciuda secretomaniei oficiale, Adevărul a reuşit să afle numărul de cadre al celor două principale servicii secrete.
21 milioane de români sunt supravegheaţi mai mult decât 90 milioane de nemţi
Fostul director al SIE Cătălin Harnagea confirmă cifra de 12.000 de ofiţeri pentru SRI. Generalul Ion Mihai Pacepa, fost director adjunct al Departamentului de Informaţii Externe, care a cerut în 1978 azil politic în Statele Unite ale Americii, spune că această cifră este cea reală. Pacepa spune că SRI are, practic, un număr dublu de ofiţeri în comparaţie cu Franţa, unde echivalentul său, DST (Direction de la Surveillance du Territoire), are numai 6.000 de cadre la o populaţie aproape triplă decât cea a României. Mai precis, România are 21 milioane de cetăţeni, iar Franţa – aproape 61 de milioane, conform recensământului din iulie 2005. Cătălin Harnagea, fostul şef al SIE, dă ca exemplu serviciul intern german, Bundesant für Verfassungschutz (BfV), care are 8.000 de ofiţeri la o populaţie de peste 90 milioane de oameni, adică una de peste patru ori mai mare decât cea a ţării noastre, dar ofiţerii de informaţii din Germania Federală sunt cu 25 la sută mai puţini decât cei din România. Concluzia lui Pacepa este că, astăzi,
“dimensiunile serviciilor secrete ale României sunt ieşite din comun”.
De exemplu, FBI, echivalentul american al SRI, are 11.400 de agenţi speciali şi 16.400 de angajaţi administrativi. Populaţia Statelor Unite este de peste 295 de milioane.
Suspiciuni de Poliţie Politică

Harnagea spune că, în cazul unei scheme foarte mari a unui serviciu secret intern, se poate concluziona că “ţara are o problemă internă gravă”. El afirmă că dacă întrebi un specialist în structuri de informaţii despre supradimensionarea serviciilor interne ale unui stat, atunci răspunsul primit ar putea fi simplu: neconform cu regulile acceptate de ţările din Uniunea Europeană şi NATO. De altfel, surse din serviciile secrete ne-au precizat că, în ultimii ani, americanii au semnalat în mai multe rânduri situaţia “ciudată” de la SRI. De altfel, şi UE a transmis semnale identice. “Diferenţa dintre România de azi şi cea comunistă este ca de la zi la noapte. Dar statul poliţist creat de Ceauşescu nu a fost încă total demolat, din care cauză România deţine un record european: are şapte servicii de informaţii şi contrainformaţii majore. Germania, Franţa, Italia, Spania, Belgia, Olanda, Danemarca, Suedia, Norvegia, Ungaria, Republica Cehă, Polonia şi Bulgaria au două. Finlanda, Estonia, Slovenia, Serbia, Elveţia şi Grecia au doar unul”, ne spune Ion Mihai Pacepa. Fostul şef adjunct al Direcţiei de Informaţii Externe (DIE) mai afirmă: “Cele şapte servicii secrete române, care continuă să pună o ştampilă comunistă pe faţa ţării, nu vor dispărea de la sine. Ele vor putea fi eliminate doar când parlamentul, guvernul şi clasa politică vor fi plivite de securişti, care vor să menţină România stat poliţist pentru a nu-şi pierde poziţiile”.
Învăţământul de informaţii de tip bolşevic

SRI are o structură foarte stufoasă, spun specialiştii în domeniu. În acelaşi timp, în schema SRI intră şi Institutul Naţional de Informaţii (INI). La întrebările ziarului Adevărul, SRI a refuzat să dea detalii despre structura acestei instituţii de învăţământ superior care funcţionează cu binecuvântarea Ministerului Învăţământului sub egida serviciului secret intern. Surse din SRI care au dorit să-şi păstreze anonimatul au invocat ca exemplu celebrul Quantico al FBI. Numai că exemplul amintit nu este relevant, deoarece Quantico este administrat de Departamentul american al Justiţiei în subordinea căruia funcţionează şi FBI. O altă problemă a SRI sunt aşa-numitele gospodării şi întreprinderi productive din subordinea sa, ca de exemplu Radmil.
Acest lucru continuă o altă tradiţie de tristă amintire a Securităţii: folosirea serviciilor secrete pentru a face comerţ nesupus controlului organelor de stat. Perpetuarea acestei practici ceauşiste poate duce la noi abuzuri, ca de exemplu vânzarea ilegală de produse petroliere către regimul lui Miloşevici, acum câţiva ani. Institutul Naţional de Informaţii a fost în ultimul deceniu subiectul mai multor scandaluri. Pe scurt, s-au formulat acuzaţii că studenţii erau îndoctrinaţi contra Statelor Unite şi Occidentului, adică tocmai aliaţii de astăzi ai României.
De două ori mai mulţi ofiţeri decât în epoca de glorie a Securităţii
Concluzia este că România are mai mulţi ofiţeri pe cap de locuitor decât în timpul dictaturii comuniste. În decembrie 1989, Securitatea avea circa 14.000 ofiţeri. Doar două (SRI şi SIE) din cele şapte servicii secrete ale României de azi au peste 15.000 ofiţeri. Dacă am adăuga la efectivele SRI şi SIE miile de ofiţeri din serviciul de informaţii al Ministerului de Interne (care sub comunism aparţinea Securităţii), am avea de-a face cu un total aproape dublu comparat cu cel al României comuniste.

SIE are cu 10 la sută mai mulţi angajaţi decât DIE

Serviciul de Informaţii Externe (SIE) are în jur de 3.000 de angajaţi. În mod normal, dintre aceştia, o treime ar trebuie să se afle în centrala de la Bucureşti. Generalul Pacepa afirmă că, în 1978, când a părăsit România, DIE – precursorul SIE – avea 2.700 de angajaţi. De observat în acest caz că, la acea vreme, DIE făcea spionaj global, ceea ce nu mai este cazul cu SIE, deoarece România de azi este membră NATO şi va adera în cenzuratând la Uniunea Europeană. Fostul şef al SIE Cătălin Harnagea confirmă numărul de angajaţi avansat de Adevărul, dar spune că nu poate preciza cifra exactă. El spune că a avut o problemă, pe când era la SIE, cu “echilibrarea” optimă a angajaţilor operativi cu cei de la administrativ. În acest moment, SIE are cu 50 la sută mai mulţi angajaţi decât mult mai celebrul său omolog britanic, MI5. În prezent, serviciul extern britanic are 1.900 de angajaţi, dintre care 1.860 cu contract full time. De altfel, în ciuda secretomaniei SIE, MI5 precizează că numărul de angajaţi la sfârşitul războiului rece era de 2.150. Despre actuala structură a personalului, britanicii nu se sfiesc cu detaliile. 47 la sută sunt femei, iar 54 la sută sunt persoane sub 40 de ani. Nici serviciul extern german nu adoptă secretomania SIE. Nemţii precizează pe site-ul lor de internet că au în prezent 6.300 de angajaţi, însă personalul va fi redus în cenzuratând la 4.500.