Defileul Mureșului Superior a ajuns pe mâinile unui obscur șef de ocol din Gheorgheni, remarcat în ultimii 10 ani pentru defrișările masive. Acum este cel mai mare concesionar din România.
Ştafeta în UDMR a fost predată. Pădurile din România au un nou stăpân, după Verestoy Attila. Numele lui este Melles Elöd şi este un inginer silvic din Gheorgheni (Harghita). Are un mic ocol în acel judeţ, dar în 2010 a devenit brusc cel mai mare concesionar de pădure din România: 165.000 ha în judeţul Mureş. Imaginaţi-vă că un ocol mare din România e pe la 12.000- 13.000 ha, iar Biserica administrează în Suceava aproape 100.000 ha, ceea ce a făcut să se comenteze ani de zile pe marginea „Averii BOR”.
Trecutul lui Melles: defrişări masive
Numele lui Melles a devenit cunoscut printre iniţiaţii din domeniul silvc în 2003, când Garda de Mediu l-a găsit vinovat de neglijenţă în serviciu pentru tăierea unei bagatele de 42.000 mc de lemn. Protecţia lui în Covasna funcţiona perfect, Garda ajungând la el abia după ce a fost sesizată Comisia de abuzuri a Camerei Deputaţilor. Când a venit Garda de Mediu, a găsit în pădurile Ocolului Gheorgheni un număr mare de cioate rezultate din arbori tăiaţi ilegal, iar în catastifele lui Melles Elöd acte fictive de punere în valoare a masei lemnoase. Raportul Gărzii de Mediu s-a blocat în faza cercetării penale.
A doua oară când Melles Elöd a ieşit la suprafaţă a fost în februarie 2010, când un memoriu semnat de tehnicieni silvici din Harghita arăta, inclusiv cu fotografii, cum 450 ha de pădure din situl Natura 2000 au fost defrişate masiv. Acea suprafaţă era administrată de Ocolul silvic de regim Gheorgheni SA, firma lui Melles. Dar aici s-a oprit totul, pentru că, peste doar câteva luni, liderii UDMR, care aveau ministerul Mediului în subordine, i-au dat pe tavă peste 80% din pădurile din judeţul Mureş. La început a primit 136.663 ha, adică întreg Parcul Natural Defileul Mureşului Superior. Apoi, pe 31 ianuarie 2012 a mai primit prin încredinţare directă încă 30.000 ha de arii protejate.
N-a respectat contractul
Deciziile au fost contestate de Direcţia Silvică Mureş, demers susţinut de toate autorităţile locale, inclusiv de prefectul de Mureş. Memoriile au fost reînoite chiar în ultima lună, fiind depuse de colegii politici ai actualului ministru Rovana Plumb. Se reclamă faptul că Melles Elod nu a onorat investiţiile la care s-a obligat prin contract, în valoare de 730.000 de lei, şi că nu asigură paza pădurilor.
„Are şapte rangeri trecuţi în acte, doar numai doi lucrează efectiv, restul de cinci sunt angajaţi la Gheorgheni, la mai mult de 100 km distanţă. Cei doi au o singură maşină de patrulare, astfel că nu pot asigura o pază efectivă a Parcului natural”, se spune în memoriul semnat de autorităţile mureşene.
Expansiunea continuă
Melles Elöd este autoritatea supremă pe o suprafaţă importantă din judeţul Mureş. El impune valoarea taxelor, el aprobă cotele de tăiere, el eliberează autorizaţiile de construcţie. Planurile în zonă sunt mai complexe. Melles se apără: „Nu e nimic adevărat, mai bine am fi atenţi la ce spunem că am câştigat un proiect european şi ne poate afecta publicitatea negativă”. E un proiect finanţat prin POS Mediu, în valoare de 2,5 milioane de euro şi se referă la managementul Mureşului Superior. Asta nu e tot: la minister se află depusă o cerere de concesionare şi a parcului Cheile Bicazului, în prelungirea pădurilor din Gheorgheni. Tot Ţinutul Secuiesc, din Mureş până în Neamţ, s-ar afla sub controlul unui singur om, discretul inginer silvic Melles Elöd.
Planuri cu bătaie lungă: un Ţinut Secuiesc al pădurilor
Există un scenariu vehiculat intens în aceste săptămâni în mediul politic legat de această concesiune uriaşă. Surse guvernamentale, bazate pe rapoarte ale serviciilor de informaţii vorbesc de o „portiţă” legală de administrare a Ţinutului Secuiesc prin unirea parcurilor naturale din Mureş, Covasna şi Harghita, până la graniţa cu Neamţul. „În zonă nu se va putea construi decât cu aprobarea lor. Acum au cerut concesiunea şi pe Parcul Natural Lacu Roşu-Cheile Bicazului, care se va uni cu cel al Gheorgheniului. Cererea este depusă tot de Melles Elöd”, au afirmat aceste surse. Rovana Plumb are pe birou un cartof fierbinte, dar nu se va atinge de el până când nu se termină campania electorală.
Adevărata miză: retocedarea a 50.000 ha
Melles Elod dă aprobările pentru tăieri, dar miza adevărată o reprezintă o suprafaţă de 50.000 ha aflată într-o fază avansată a procesului de retrocedare. Sunt suprafeţe imense revendicate de moştenitorii unor foşti grofi maghiari în zona Ocoalelor Răstoliţa şi Lunca. Ocolul silvic Gheorgheni SA este foarte apropiat de cei care solicită retrocedarea şi va rămâne să administreze şi aceste păduri. Lemnul care poate fi scos din acest perimetru ajunge la valori uriaşe. Cantităţile de lemn valorificate aici în mod legal sunt de aproximativ 320.000 de mc, anual. La un simplu calcul rezultă că, numai din exploatările legale, aici se pot încasa 14 milioane de euro în fiecare an.
„Acolo e miza. O avere imensă. La Răstolniţa şi Lunca este lemnul din care pot scoate bani, doar nu credeţi că cei care i-au dat aprobare s-au gândit la protejarea ciupercilor, fructelor de pădure şi a păsărilor clocitoare”, au dezvăluit pentru EVZ inginerii silvici din Mureş, care cunosc bine dedesubturile afacerilor cu lemn din Ţinutul Secuiesc.
Creşte tensiunea în zonă
În cei doi ani de când Ocolul privat din Harghita administrează terenurile pe care se află majoritatea pădurilor din Mureş, tensiunile au început să tot crească. Sunt nemulţumiţi cei de la Direcţia Silvică de „toanele” celor de la Ocolul silvic privat care le îngreunează lucrările. Sunt nemulţumiţi oamenii care ar fi vrut să dezvolte investiţii în turism şi cărora nu le-a fost dat aviz, sunt revoltaţi cei care locuiesc în cadrul Parcului natural şi trebuie să plătească până la 900 de lei pentru un simplu aviz necesar ridicării unei anexe gospodăreşti. Tensiunile s-au acutizat, deoarece programul de management al ariei protejate licitate – care trebuia finalizat încă din primăvara acestui an – nu a fost încă adoptat.
Ştafeta în UDMR a fost predată. Pădurile din România au un nou stăpân, după Verestoy Attila. Numele lui este Melles Elöd şi este un inginer silvic din Gheorgheni (Harghita). Are un mic ocol în acel judeţ, dar în 2010 a devenit brusc cel mai mare concesionar de pădure din România: 165.000 ha în judeţul Mureş. Imaginaţi-vă că un ocol mare din România e pe la 12.000- 13.000 ha, iar Biserica administrează în Suceava aproape 100.000 ha, ceea ce a făcut să se comenteze ani de zile pe marginea „Averii BOR”.
Vezi
și
1. Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19
2. Romania traiește , încă , din inertia bogățiilor
create in Epoca Comunistă
3. Scara de valori a societății romanești
4. Hrana vie
6. Planurile in derulare sunt o munca in progres,
veche de sute de ani
7. Destinatii uimitoare pe glob
8. Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile
9.
Duda a pus mâna pe Casa Regală
10.
Nu poti multiplica bogatia divizand-o
!
11.
Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg
12.
A fi patriot nu e un merit, e o datorie.!
13.
În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din
populatie si nu aveau drept de vot.
14.
Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL
15.
Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste
16.
Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul
17.
Fii propriul tău nutriționist
18.
Maya ramane o civilizatie misterioasa
19.
Slăbești daca esti motivat
21.
Set medical Covid necesar acasă
22.
Medicament retras - folosit în diabet
23.
Brexit-ul - Spaima Europei
25. Inamicul numărul unu al acumulatorilor
26.
Sistemele solare - apă caldă
27.
Economisirea energiei electrice
28.
Hoțul de cărți
29.
Aparitia starii de insolventa
31.
Microbii din organismul uman
32.
Despre islamizarea Europei. O publicăm integral. Și fără comentarii.
33.
„Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”
34.
Masca ce omoară virusul O veste de Covid
35.
Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil
Sursa foto: Evenimentul Zilei
Inginerul din Gheorgheni e un necunoscut, numele său apărând în fugă în anchetele PRO TV despre tăierile de păduri. Au filmat de la geamul ocolului său silvic şi i-au arătat un versant defrişat complet. L-au întrebat dacă el nu vede pe geam ce se întâmplă, iar Melles a spus că s-a tăiat doar conform legii. Acum, tot Defileul Mureşului Superior a ajuns pe mâna unui mare tăietor de păduri.Trecutul lui Melles: defrişări masive
Numele lui Melles a devenit cunoscut printre iniţiaţii din domeniul silvc în 2003, când Garda de Mediu l-a găsit vinovat de neglijenţă în serviciu pentru tăierea unei bagatele de 42.000 mc de lemn. Protecţia lui în Covasna funcţiona perfect, Garda ajungând la el abia după ce a fost sesizată Comisia de abuzuri a Camerei Deputaţilor. Când a venit Garda de Mediu, a găsit în pădurile Ocolului Gheorgheni un număr mare de cioate rezultate din arbori tăiaţi ilegal, iar în catastifele lui Melles Elöd acte fictive de punere în valoare a masei lemnoase. Raportul Gărzii de Mediu s-a blocat în faza cercetării penale.
A doua oară când Melles Elöd a ieşit la suprafaţă a fost în februarie 2010, când un memoriu semnat de tehnicieni silvici din Harghita arăta, inclusiv cu fotografii, cum 450 ha de pădure din situl Natura 2000 au fost defrişate masiv. Acea suprafaţă era administrată de Ocolul silvic de regim Gheorgheni SA, firma lui Melles. Dar aici s-a oprit totul, pentru că, peste doar câteva luni, liderii UDMR, care aveau ministerul Mediului în subordine, i-au dat pe tavă peste 80% din pădurile din judeţul Mureş. La început a primit 136.663 ha, adică întreg Parcul Natural Defileul Mureşului Superior. Apoi, pe 31 ianuarie 2012 a mai primit prin încredinţare directă încă 30.000 ha de arii protejate.
N-a respectat contractul
Deciziile au fost contestate de Direcţia Silvică Mureş, demers susţinut de toate autorităţile locale, inclusiv de prefectul de Mureş. Memoriile au fost reînoite chiar în ultima lună, fiind depuse de colegii politici ai actualului ministru Rovana Plumb. Se reclamă faptul că Melles Elod nu a onorat investiţiile la care s-a obligat prin contract, în valoare de 730.000 de lei, şi că nu asigură paza pădurilor.
„Are şapte rangeri trecuţi în acte, doar numai doi lucrează efectiv, restul de cinci sunt angajaţi la Gheorgheni, la mai mult de 100 km distanţă. Cei doi au o singură maşină de patrulare, astfel că nu pot asigura o pază efectivă a Parcului natural”, se spune în memoriul semnat de autorităţile mureşene.
Expansiunea continuă
Melles Elöd este autoritatea supremă pe o suprafaţă importantă din judeţul Mureş. El impune valoarea taxelor, el aprobă cotele de tăiere, el eliberează autorizaţiile de construcţie. Planurile în zonă sunt mai complexe. Melles se apără: „Nu e nimic adevărat, mai bine am fi atenţi la ce spunem că am câştigat un proiect european şi ne poate afecta publicitatea negativă”. E un proiect finanţat prin POS Mediu, în valoare de 2,5 milioane de euro şi se referă la managementul Mureşului Superior. Asta nu e tot: la minister se află depusă o cerere de concesionare şi a parcului Cheile Bicazului, în prelungirea pădurilor din Gheorgheni. Tot Ţinutul Secuiesc, din Mureş până în Neamţ, s-ar afla sub controlul unui singur om, discretul inginer silvic Melles Elöd.
Planuri cu bătaie lungă: un Ţinut Secuiesc al pădurilor
Există un scenariu vehiculat intens în aceste săptămâni în mediul politic legat de această concesiune uriaşă. Surse guvernamentale, bazate pe rapoarte ale serviciilor de informaţii vorbesc de o „portiţă” legală de administrare a Ţinutului Secuiesc prin unirea parcurilor naturale din Mureş, Covasna şi Harghita, până la graniţa cu Neamţul. „În zonă nu se va putea construi decât cu aprobarea lor. Acum au cerut concesiunea şi pe Parcul Natural Lacu Roşu-Cheile Bicazului, care se va uni cu cel al Gheorgheniului. Cererea este depusă tot de Melles Elöd”, au afirmat aceste surse. Rovana Plumb are pe birou un cartof fierbinte, dar nu se va atinge de el până când nu se termină campania electorală.
Adevărata miză: retocedarea a 50.000 ha
Melles Elod dă aprobările pentru tăieri, dar miza adevărată o reprezintă o suprafaţă de 50.000 ha aflată într-o fază avansată a procesului de retrocedare. Sunt suprafeţe imense revendicate de moştenitorii unor foşti grofi maghiari în zona Ocoalelor Răstoliţa şi Lunca. Ocolul silvic Gheorgheni SA este foarte apropiat de cei care solicită retrocedarea şi va rămâne să administreze şi aceste păduri. Lemnul care poate fi scos din acest perimetru ajunge la valori uriaşe. Cantităţile de lemn valorificate aici în mod legal sunt de aproximativ 320.000 de mc, anual. La un simplu calcul rezultă că, numai din exploatările legale, aici se pot încasa 14 milioane de euro în fiecare an.
„Acolo e miza. O avere imensă. La Răstolniţa şi Lunca este lemnul din care pot scoate bani, doar nu credeţi că cei care i-au dat aprobare s-au gândit la protejarea ciupercilor, fructelor de pădure şi a păsărilor clocitoare”, au dezvăluit pentru EVZ inginerii silvici din Mureş, care cunosc bine dedesubturile afacerilor cu lemn din Ţinutul Secuiesc.
Creşte tensiunea în zonă
În cei doi ani de când Ocolul privat din Harghita administrează terenurile pe care se află majoritatea pădurilor din Mureş, tensiunile au început să tot crească. Sunt nemulţumiţi cei de la Direcţia Silvică de „toanele” celor de la Ocolul silvic privat care le îngreunează lucrările. Sunt nemulţumiţi oamenii care ar fi vrut să dezvolte investiţii în turism şi cărora nu le-a fost dat aviz, sunt revoltaţi cei care locuiesc în cadrul Parcului natural şi trebuie să plătească până la 900 de lei pentru un simplu aviz necesar ridicării unei anexe gospodăreşti. Tensiunile s-au acutizat, deoarece programul de management al ariei protejate licitate – care trebuia finalizat încă din primăvara acestui an – nu a fost încă adoptat.
Sursa, autor: Evenimentul Zilei , http://www.stiri.com.ro/
Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a declarat, joi, că România nu este stat național și că partidul pe care-l reprezintă ar putea vota împotriva revizuirii Constituției dacă această sintagmă nu va fi eliminată, potrivit RFI."Cum pot să definesc România ca stat național, dacă numai la cinci articole mai jos recunosc că în România există minorități naționale, cărora le garantez dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimareaidentității naționale?", a spus senatorul.
Frunda a pecizat că este posibil ca UDMR să nu voteze proiectul de revizuire al Constituției, în cazul în care sintagma "stat național" nu va fi eliminată.
Politicianul a mai spus că până și Franța, inventatoarea acestei sintagme, a renunțat la a se autodefini drept stat național.
Frunda a pecizat că este posibil ca UDMR să nu voteze proiectul de revizuire al Constituției, în cazul în care sintagma "stat național" nu va fi eliminată.
Politicianul a mai spus că până și Franța, inventatoarea acestei sintagme, a renunțat la a se autodefini drept stat național.
- Molnar Attila · Top commenter
Barbieri, traficanti de valori a romanilor care au muncit 41 ani, ca alti sa le transforme in valuta in contul lor bancar, see you averi ce noi nici nu le putem imagina nu(noi stam in frig sa facem economie la gaz) au nevoie de AVOCATI, domnule KOSZTI.Ei au facut legea pentru ei ca si constitutia.In romania bani vorbesc.Ai bani ai tata, mama legea tot ce doresti in lume.O SOCIETATE NEDREPATA UMILITOARE, REVOLTATOARE.