luni, 17 aprilie 2017

Aparitia starii de insolventa

Read more: https://ro.sputnik.md/society/20210210/33562589/Ciutacu-despre-ministru-i-ddeam-un-ut-n-cr-pe-scri-i-l-ntrebam-unde-se-grbete.html



Vacantele pe Coasta de Azur, alaturi de procurori grei de la DNA si DIICOT ? 


Unul dintre ei este Bogdan Buzaianu cu Mircea Basescu , cunoscut ca fiind “baiatul destept din energie”, ale carui firme au incheiat contracte cu Hidroelectrica, in defavoarea societatii.

PROCURORII DNA OCOLESC MAREA CORUPTIE – Falimentarea Hidroelectrica SA prin vanzarea energiei electrice sub pretul de cost unor firme protejate de regimul Basescu nu este o prioritate pentru Parchetul condus de Laura Kovesi. Raportul administratorului judiciar Euro Insol a semnalat o frauda record de 1,1 miliarde euro. Contractele bilaterale au fost prelungite sub ministeriatul lui Adriean Videanu (Raportul)

Vezi și

Măsuri de Austeritate

-Tăierea sporurilor ridicole

-De la Stat, un singur venit, Pensie sau salar !

-Raport 1/4 intre venitul Max și Min !

-Majorarea cu sumă fixă

- Aceeași Lege pentru TOȚI - -Legea Salarizării Unitare

https://ppps2003.blogspot.com/2012/12/salariu-de-primar-pretul-edililor.html


Mușcătură de Rechin

Nu ați auzit, desigur, de stilul de biznis denumit shark bite. Cu atât mai puțin nu ați auzit de stilul shark bite de a face politică.

Shark bite (mușcătură de rechin) - prada nu este consumată imediat și integral, ci numai mușcătură cu mușcătură, la intervale, de regulă, regulate. Participă neapărat întreaga haită de rechini, pentru ca frenezia înfometării să fie mai mare.

Treaba asta de rechini „chibzuiți” este o tehnică de căștig în tranzacțiile de la bursă.

Mai important este că mușcătura periodică din pradă este și o formă de biznis al marilor rechini economici, care încolțesc balenele (statele), cu concursul peștilor sanitari (guvernele), pentru a mușca mari hălci de carne din balenă și a le digera în liniște, ulterior. Marile întreprinderi, afacerile de stat sau serviciile publice sunt duse în ape mici, pentru a eșua, apoi sunt privatizate pe doi cenți, și apoi sunt transformate în monopoluri private, din care se căștigă stând și, eventual, hrănind guguștiuci (politicieni sau tehnocrați).

Guvernul Cioloș a fost un guvern shark bite. A durat un an - prăpădul a fost insuficient, motiv pentru care a fost nevoie de un al doilea și de un al treilea guvern “al meu”.

Guvernul Orban a fost un guvern shark bite.

Guvernul Cîțu este, desigur, un guvern shark bite.

Acum, deja, prăpădul este de amplitudine catastrofică.

CFR Marfă și multe alte mari întreprinderi publice, strategice, urmează a fi lichidate. Restul, vor fi vândute rapid, pe doi lei.

Nu scapă nici spitalele. Chiar dacă dau impresia că se ceartă, Voiculescu și Arafat sunt acolo unde sunt pentru a asigura tranziția către privat a sistemului sanitar de “dezastru” (formulă înventată de Arafat). Vom ajunge rapid în situația de a avea și spitale prost dotate, improvizate și pline de nozocomiale, și CASS plătit inutil, căci la privat vom fi obligați să plătim actul medical.

Dacă nu ați observat, vă spun eu - este în plină derulare un mega-asalt al “privaților” care vor să fure și să monopolizeze afacerile publice, pentru a-și construi ulterior monopoluri private. O frenezie a rechinilor înfometați care se pregătesc de mușcătura din pradă.

Guvernele shark bite ale României vând privaților întreprinderile și afacerile publice, pentru ca “tehnocrații” meteoricelor guverne să se poată angaja la monopolurile private, ca executivi cu salarii grase. Cam așa sună “principiul” ușii rotative (revolving door). Când se termină mălaiul, se trece la următoarea mușcătură de rechin, la următorul guvern shark bite.

Acum ar fi o mare ocazie de captare a simpatiilor de stânga, social-democrate. Numai că PSD îl are în frunte pe Ciolacu, cel care nu înțelege nimic - exceptând slujirea la stăpânul secu-corpo și la vătaful Werner. Gheorghe Piperea  7 februarie la 16:34  · 


1.  Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2.  Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3.  Scara de valori a societății romanești 

4.  Hrana vie

5.  Europa privită din viitor 

6.  Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7.  Destinatii uimitoare pe glob

8.  Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9.  Duda a pus mâna pe Casa Regală

10.               Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

11.               Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

12.               A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

13.               În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

14.               Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

15.               Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

16.               Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

17.               Fii propriul tău nutriționist

18.               Maya ramane o civilizatie misterioasa

19.               Slăbești daca esti motivat

20.               Serbet de ciocolata

21.               Set medical Covid necesar acasă

22.               Medicament retras - folosit în diabet

23.               Brexit-ul - Spaima Europei

24.               Virusul Misterios

25. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

26.               Sistemele solare - apă caldă

27.               Economisirea energiei electrice

28.                Hoțul de cărți

29.               Aparitia starii de insolventa

30.               TRUMP ESTE PRESEDINTE

31.               Microbii din organismul uman

32.               Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

33.               „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

34.               Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

35.               Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil

Capusarea Hidroelectrica SA si aducerea in stare de insolventa a societatii prin producerea unui prejudiciu de 1,1 miliarde euro a tinut prima pagina a ziarelor financiare saptamanii la rand. 
Lumeajustitiei.ro va prezinta date necunoscute marelui public din "Raportul privind cauzele si imprejurile care au dus la aparitia starii de insolventa a Hidroelectrica SA"Raportul realizat de Euro Insol – administrator judiciar al Hidroelectrica care a reusit sub administrarea avocatului Remus Borza sa iasa intr-un timp record din insolventa - ofera o imagine detaliata a cauzelor reale care au generat uriasul prejudiciu de 1,1 miliarde euro, care a pus societatea pe butuciPotrivit Raportului Euro Insol, starea de insolventa a Hidroelectrica a fost cauzata de o serie de contracte bilaterale incheiate sub guvernarea PDL si prelungite in timp ce Adriean Videanu (foto dreapta) era ministru al Economiei, contracte prin care curentul electric produs de Hidroelectrica era vandut cu mult sub pretul real de cost unor companii apartinand unor indivizi protejati de regimul Traian Basescu. Procurorii continua, din motive inca necunoscute, sa ignore afaceristii care s-au imbogatit falimentand societatea de Stat. Un urias jaf pe care procurorii DNA ai Laurei Codruta Kovesi (foto stanga) il ocolesc de ani de zile si nu exista semne ca situatia se va schimba, in pofida faptului ca au la dispozitie toate datele necesare declansarii unei anchete chiar in Raportul Euro Insol.



Pasivitatea DNA poate avea legatura si cu faptul ca printre baietii destepti care au capusat Hidroelectrica se gasesc si numele unor persoane despre care s-a vorbit ca si-ar petrece vacantele pe Coasta de Azur, alaturi de procurori grei de la DNA si DIICOT. Unul dintre ei este Bogdan Buzaianu (foto 2 cu Mircea Basescu), cunoscut ca fiind “baiatul destept din energie”, ale carui firme au incheiat contracte cu Hidroelectrica, in defavoarea societatii. S-a ajuns astfel ca firmele controlate de Buzaianu, impreuna cu alte companii, sa produca o gaura in bugetul Hidroelectrica si, implicit al Statului roman, de peste 1,1 miliarde de euro.
Ironia face ca, in 2011, cu un an inainte de intrarea in insolventa, Hidroelectrica ocupa locul 2 in “Top 100 cele mai valoroase companii din Romania”, realizat de Ziarul Financiar, fiind evaluata cu 3,490 miliarde de euro, si premiata de Finmedia pentru “Cea mai dinamica companie de stat”.
Raportul realizat de Euro Insol cuprinde date si informatii esentiale si relevante in ce priveste activitatea Hidroelectrica anterior datei de 20 iunie 2012, data deschiderii procedurii insolventei. In cuprinsul raportului, se concluzioneaza ca imprejurarile si cauzele care au dus la insolventa Hidroelectrica sunt contractele bilaterale, achizitiile de energie electrica de la terti, vanzarile pe piata reglementata, investitiile neperformante, managementul deficitar, filialele Hidroserv, seceta prelungita sau contractul colectiv de munca.
Potrivit acestui Raport al Euro Insol, pe piata concurentiala, Hidroelectrica, in calitate de vanzator si cumparator, a incheiat un numar de 11 contracte bilaterale. Aceste contracte au avut la baza contractul cadrul elaborat de ANRE, care insa nu ar fi fost adaptat la conditiile concrete ale relatiei comerciale cu fiecare partener de contract rezultand, in final, in formule contractuale dezavantajoase ce au generat pierderi financiare semnificative de 4.874.746.999 lei, echivalentul a 1,1 miliarde euro.
La baza acestor pierderi a stat si faptul ca Hidroelectrica a incheiat contractele pe o perioada de minimum 10 ani, avand un caracter vag si care nu permitea companiei de stat sa inceteze contractele in ipoteza neajungerii la un acord privind pretul energiei corelate cu evolutia pretului pe piata concurentiala.
Iata lista firmelor cu care Hidroelectrica a incheiat contracte bilaterale dezavantajoase, care au dus la prejudicierea societatii cu 1,1 miliarde lei, precum si, defalcat, prejudiciul cauzat de fiecare contract in parte:
-SC ALRO SA: 1.450.126.417 lei
-SC ELSIDU Titu SA: 97.569.847 lei
-SC Electrocarbon SA Slatina: 82.591.635 lei.
-Alpiq RomIndustries SRL (fosta SC BUZMANN INDUSTRIES SRL); 422.034.773 lei
-EURO PEC SA: 118.572.868 lei
-EFT AG: 203.634.414 lei
-Energy Holding SRL: 1.441.038.270 lei
-Alpiq RomEnergie SRL (fosta SC EHOL DISTRIBUTION SRL): 427.247.548 lei
-Electromagnetica SA: 327.472.079 lei.
Dintre aceste societatii capusa, cel putin trei apartin sau sunt conduse din umbra de Bogdan Buzaianu. Este vorba despre Energy Holding SRL, Alpiq RomIndustries SRL si Alpiq RomEnergie SRL. Toate aceste trei societati au renegociat perioada de derulare a contractelor de energie, prelungindu-le pana in 2018 si chiar 2019.
Ulterior, Euro Insol a denuntat aceste contracte, existand deja decizii definitive pronuntate de instanta pentru anularea acestora. Trebuie precizat ca, potrivit raportului intocmit de administratorul judiciar al Hidroelectrica, cele trei societati apartinand lui Buzaianu au generat cele mai mari gauri pentru Hidroelectrica, respectiv Alpiq RomIndustries a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 422.034.773 lei, Alpiq RomEnergie - in perioada 2008-31 mai 2012 o pierdere de 427.247.548 lei si Energy Holding a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de 1.441.038.270 lei.
Prezentam in continuare pasaje din Raportul Euroinsol care arata modul in care s-a capusat Hidroelectrica si de unde poate incepe DNA sa ancheteze aceste actiuni:
Daca la momentul incheierii lor, majoritatea la nivelul anului 2004, solicitarile de contractare a energiei electrice catre Hidroelectrica erau reduse si, astfel, incheierea contractelor bilaterale a reprezentat un avantaj economic pentru Hidroelectrica, ulterior, aceste contracte au devenit in mod evident prejudiciabile pentru societate, renegocierea preturilor de livrare a energiei desi realizata la nivelul fiecarul an pentru anul urmator fiind mult sub pretul mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (…).
Aceste aspecte trebuie corelate cu imprejurarea ca aceste contracte au fost prelungite prin acte aditionale mult anterior datei de expirare (cu aproximativ 5 ani inaintea datei de expirare), ajungandu-se la situatia in care, cele mai importante contracte din punct de vedere al cantitatii de energie livrata (7.222.305 MW cantitate livrata in 2011 dintr-un total de 12.891.972 MW livrati prin contracte bilaterale, reprezentand deci o pondere de aproximativ 56%) cum sunt incheiate cu Energy Holding, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie si Alro SA au fost prelungite pana in anul 2018 sau chiar 31.12.2019.
Durata mare a contractelor coroborata cu continutul diverselor clauze contractuale care nu au permis Hidroelectrica sa inceteze aceste contracte anterior datei de expirare au fost de natura a plasa Hidroelectrica intr-o pozitie contractuala defavorabila si a genera dezechilibre majore intre beneficiile obtinute de Hidroelectrica si cele ale partenerilor sai comerciali. (...)
Analizand preturile contractuale din fiecare dintre contractele bilaterale in parte comparativ cu pretul mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU), din calculele furnizate de Hidroelectrica, rezulta ca doar in perioada 2006-31 mai 2012 Hidroelectrica a suferit pierderi semnificative de 4.874.746.999 lei (aproximativ 1.100.000.000 eur) dupa cum urmeaza:
Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate Alpiq RomIndustries a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 422.034.773 lei.
In cazul Alpiq RomEnergie, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate in perioada 2008-31 mai 2012 o pierdere de 427.247.548 lei.
In perioada de derulare a contractului, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate Energy Holding a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de 1.441.038.270 lei.
Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate EURO PEC a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere in suma de 118.572.868 lei.
In cazul EFT AG, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 203.634.414 lei.
Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate EFT Romania SRL a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 299.246.373 lei.
In cazul Electrocarbon SA Slatina, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 82.591.635 lei.
Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate Elsidu Titu SA a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 97.569.847 lei.
In cazul ALRO SA, diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 1.450.126.417 lei.
Diferenta dintre valoarea pretului mediu anual al Pietei Zilei Urmatoare (PZU) si valorea contractuala a pretului energiei livrate Electromagnetica SA a generat doar in perioada 2006-31 mai 2012 o pierdere de aproximativ 327.472.079 lei”.
Euro Insol: “Prin practica unui pret de vanzare mult inferior pretului de referinta PZU, pierderea de venituri se situeaza in jurul valorii de 1.100.000.000 euro”
Ce este mai grav este ca, nici din 2009, cand a inceput in masa prelungirea contractelor bilaterale de vanzare a energiei electrice - actiune care s-a produs in timp ce vechile contracte nu erau expirate sau aproape de a expira - care ar fi presupus si o renegociere a contractelor, Hidroelectrica nu avut o situatie mai buna din punct de vedere financiar.
Potrivit Euro Insol, “din analiza comparativa a pretului mediu anual rezultat din derularea contractelor bilaterale incheiate cu societatea debitoare Hidroelectrica pe piata concurentiala cu pretul mediu anual pe piata centralizata a contractelor bilaterale (PCCB), rezulta ca in perioada ianuarie 2009 – mai 2012 Hidroelectrica inregistreaza o pierdere de 2.700.118.197 lei, echivalentul a 635.283.698 euro calculat la cursul mediul de schimb leu/euro de Banca Nationala a Romaniei pentru fiecare an in parte si pentru primele cinci luni ale anului curent”.
Euro Insol arata care a fost situatia analitica a abaterilor preturilor de vanzare fata de pretul de referinta de pe PCCB la nivelul fiecarui contract derulat in perioada ianuarie 2009-mai 2012, cu societatile de mai jos:
-Alro Slatina
-Energy Holding
-Alpiq RomEnergie (Fost Ehol Distribution)
-Arcelor Mittal Steal Galati
-Alpiq RomIndustries (Fost Buzmann Industries)
-Atel Energy Romania
-Energy Financing Team Romania
-Electromagnetica
-EFT Energy Financing Team
-Electrica
-Euro P.E.C.
-Enol Grup
-Luxten Lighting Company
-Elsid Titu
-Electrocarbon
-Compania Nationala a Huilei Petrosani
-OMV Petrom
-Societatea Nationala a Sarii
-Consiliul Local al Municipiului Brasov
Pierderea de 635.283.698 euro prezentata mai sus, se refera la nerealizarea veniturilor calculate prin raportare la PCCB, chiar daca aceste pierderi nu se regasesc in contul de profit si pierderi ale societatii debitoare. Mai mult, daca extindem analiza la nivelul intregii perioade de derulare a contractelor bilaterale incheiate de societatea debitoare Hidroelectrica, constatam ca prin practica unui pret de vanzare mult inferior pretului de referinta PZU (n.red. - Pretul Zilei Urmatoare), pierderea de venituri se situeaza in jurul valorii de 1.100.000.000 euro”, se mai arata in Raportul Euro Insol.

UNULE, observ ca toti ati tabarat pe procurori si pe DNA pentru non-combat in cazul Hidroelectrica, indreptatit sau nu.Voi veti stabili asta dupa ce imi veti raspunde la o intrebare.Credeti ca "baietii destepti" au actionat pe cont propriu si au bagat toti banii in buzunarul lor??Daca voi credeti asta, eu va anunt ca si eu, fara modestie, va pot spune ca, cel putin eu ma consider un baiat destept, limitatat ce-i drept, dar va asigur ca oricat m-as fi zbatut, n-as fi primit nici un Kilowat ora la pret redus. De ce?? Eu n-as fi dat nici un cent nimanui din ce-as fi castigat.Cine credeti ca au fost cei ce au luat procente din afacerea asta???Probabil cei din servicii. Si-atunci cum credeti ca procurorii, care sunt si ei cei mai multi agenti acoperiti ai serviciilor, se pot apropia de dosarul Hidroelectrica.Si uite-asa, prin mai multe intrebari v-am raspuns la toate semnele voastre de intrebare   
SURSA


Deschiderea procedurii insolvenței la cererea debitorului conform prevederilor Legii nr. 85/2014

În data de 28 iunie 2014 a intrat în vigoare noua Lege a insolvenței, respectiv Legea nr. 85/2014. Aceasta prevede noi condiții ce trebuie îndeplinite pentru deschiderea procedurii insolvenței atât la cererea debitorului, cât și la cererea unui creditor. În cadrul acestui articol vă vom prezenta condițiile precum și procedura deschiderii procedurii insolvenței la cererea debitorului.
Conform art. 5 punctul 29 al Legii nr. 85/2014 insolvenţa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile, fiind o situație a trezoreriei debitorului și nu a patrimoniului său. Prezumția de insolvență vădită (prezumție relativă) se instituie atunci când acesta, după 60 de zile de la scadenţă, nu a plătit datoria sa faţă de creditor. În schimb insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.
Cererea de deschidere a procedurii insolvenței este obligatorie pentru debitorul care se află în stare vădită de insolvență de cel puțin 30 de zile de la apariția acesteia. Dacă debitorul se află însă angrenat la împlinirea acestui termen, cu bună-credință, în negocieri extrajudiciare pentru restructuarea datoriilor sale, acesta are obligația de a adresa tribunalului o cerere pentru deschiderea procedurii în termen de 5 zile de la data eșuării negocierilor purtate.
Subliniem faptul că potrivit prevederilor art. 240 al Codului penal. neintroducerea sau introducerea tardivă, de către debitorul persoană fizică ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, într-un termen care depășește cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut de lege de la apariția stării de insolvență întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de bancrută simplă.
Subliniem faptul că debitorul va avea și facultatea de a cere deschidere procedurii în cazul apariției stării de insolvență iminentă. Învederăm însă faptul că potrivit prevederilor art. 66 alin. (9) al Legii nr. 85/2014, introducerea prematură, cu rea-credință, de către debitor a unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței atrage răspunderea patrimonială a debitorului persoană fizică sau juridică pentru prejudiciile suferite.
O nouate importantă adusă de Legea nr. 85/2014 constă în faptul că debitorul va putea cere deschiderea procedurii insolvenței doar în cazul în care datoriile sale certe, lichide și exigibile de peste 60 de zile depășesc valoarea-prag de 40.000 lei, chiar dacă acesta cere deschiderea procedurii pentru motivul apariției stării de insolvență iminentă.
Conform prevederilor art. 67 al Legii nr. 85/2014, cererea de deschidere a procedurii insolvenței se va formula la tribunalul sau tribunalul specializat în a cărui circumscripție debitorul și-a avut sediul social/profesional cel puțin 6 luni anterior sesizării instanței. Cererea debitorului trebuie să fie însoțită de următoarele documente:
– ultima situaţie financiară anuală, certificată de către administrator şi cenzor/auditor, balanţa de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii;
– lista completă a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile şi băncile prin care debitorul îşi rulează fondurile; pentru bunurile grevate se vor menţiona datele din registrele de publicitate;
– lista numelor şi a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanţele acestora: certe sau sub condiţie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se suma, cauza şi drepturile de preferinţă;
– lista cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 6 luni anterioare înregistrării cererii introductive;
– contul de profit şi pierdere pe anul anterior depunerii cererii;
– lista membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a asociaţilor cu răspundere nelimitată, pentru societăţile în nume colectiv şi cele în comandită;
– o declaraţie prin care debitorul îşi arată intenţia de intrare în procedură simplificată sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activităţii ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale;
– o descriere sumară a modalităţilor pe care le are în vedere pentru reorganizarea activităţii;
– o declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar ori certificată de un avocat, sau un certificat de la registrul societăţilor agricole ori, după caz, oficiul registrului comerţului sau alte registre în a cărui rază teritorială se află sediul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii de reorganizare judiciară prevăzute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formulării cererii introductive;
– o declaraţie pe propria răspundere, autentificată de notar ori certificată de avocat, din care să rezulte că el sau administratorii, directorii şi/sau acţionarii/asociaţii/asociaţii comanditari care deţin controlul debitorului nu au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate contra patrimoniului, de corupţie şi de serviciu, de fals, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de Legea nr. 22/1969, cu modificările ulterioare, Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 78/2000, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 656/2002, republicată, cu modificările ulterioare, Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 241/2005, cu modificările ulterioare, şi infracţiunile prevăzute de prezenta lege în ultimii 5 ani anterior deschiderii procedurii;
– un certificat de admitere la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise (dacă societatea este cotată pe o piață reglementată);
– o declaraţie prin care debitorul arată dacă este membru al unui grup de societăţi, cu precizarea acestora;
– dovada codului unic de înregistrare;
– dovada notificării organului fiscal competent.
Cererea de deschidere a procedurii insolvenței va fi formulată și semnată în cazul persoanelor juridice de către persoanele care au calitatea de reprezentanți, conform propriilor acte constitutive, ale statutelor acestora sau conform legii. Pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii generale a insolvenței nu este necesară o hotărâre a adunării generale a asociaților sau a acționarilor. Doar în cazul în care prin cererea de deschidere a procedurii insolvenței se va solicita deschiderea procedurii simplificate va fi obligatorie depunerea hotărârii generale a asociaților sau a acționarilor în acest sens. Conform prevederilor art. 69 al Legii nr. 85/2014 debitorii persoane juridice, care în ultimii 5 ani precedenți hotărârii de deschidere a procedurii au mai fost supuși unei proceduri de reorganizare judiciară, nu mai pot fi supuși unei noi proceduri de reorganizare, în cazul acestora putând fi deschisă doar procedura simplificată.
Conform art. 66 alin. (10) al Legii nr. 85/2014 cererea se va judeca de urgență, în termen de 10 zile de la data formulării ei, în cameră de consiliu și fără citarea părților, în procedură necontencioasă. În cazul acestei cereri nu va fi urmată procedura regularizării prevăzută de către art. 200 al Codului de procedură civilă. Orice alte cereri de deschidere a procedurii insolvenței formulate ulterior cererii formulate de către debitor vor fi conexate și recalificate ca și cereri de admitere a creanței, în cazul în care va fi admisă cererea debitorului. În cazul în care cererea debitorului va fi respinsă, cererile formulte de către creditori vor fi soluționate în procedură contencioasă.
În cazul în care, după depunerea cererii de dechidere a procedurii insolvenței, este incident un caz urgent ce ar pune în pericol activele debitorului, judecătorul sindic poate dispune de urgență, în cameră de consiliu și fără citarea părților suspendarea provizorie a oricăror proceduri de executare silită a bunurilor debitorului, până la pronunțarea hotărârii cu privire la cererea de deschidere a procedurii insolvenței.
Judecătorul sindic, soluționând cererea de deschidere a procedurii formulată de către debitor, va pronunța o încheiere prin care va admite sau va respinge cererea debitorului. În cazul în care judecătorul sindic va admite cererea de deschidere a procedurii, acesta va numi un administrator judiciar provizoriu (în cazul deschiderii procedurii generale) sau un lichidator judiciar provizoriu (în cazul deschiderii procedurii simplificate) ce va notifica creditorii debitorului privind deschiderea procedurii insolvenței asupra debitorului prin care îi va informa și despre termenul limită de depunere de către creditori a opozițiilor la deschiderea procedurii (10 zile), termenul limită pentru înregistrarea cererii de admitere a creanței, termenul de verificare a creanțelor, de întocmire și publicare în Buletinul Procedurilor de Insolvență a tabelului preliminar de creanțe, termenul de definitivare a tabelului de creanțe precum și locul, data și ora primei ședințe a adunării creditorilor.
În cazul în care creditorii debitorului vor formula în termenul de 10 zile opoziție la deschiderea procedurii insolvenței, judecătorul sindic va ține, în termen de 5 zile, o ședință la care vor fi citați administratorul judiciat/lichidatorul judiciar, debitorul și creditorii care se opun deschiderii procedurii. Judecătorul sindic va pronunța în soluționarea opozițiilor creditorilor o sentința prin care se va pronunța asupra tuturor opozițiilor formulate deodată. În cazul în care judecătorul sindic va admite opozițiile formulate va revoca încheierea de deschidere a procedurii insolvenței debitorului. În caz contrar, procedura de insolvență va continua conform prevederilor Legii nr. 85/2014.
Autor: Av. Andrei Coldea  Publicat la: 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu