Inflația și Majorarea Veniturilor

Majorarea trebuie făcută cu Suma Fixă, care să acopere 

”COȘUL MINIM DE CONSUM” la cea mai mică pensie/venit .

 Dacă pensia Min este 1000 lei și Coșul Minim de Consum este 3200 lei, corect este, majorarea toturor Pensiilor cu SUMĂ FIXĂ în valoare de 2200 Lei .

Vezi mai multe Info despre majorarea veniturile AICI

”Precum Socrate, ar trebui să ne întrebăm și să ne preocupăm de RESPONSABLITATEA 

pe care o avem față de Societate, de a ne orienta faptele,

în Drecția Bnelui General.”

Majorarea cu procent este o mare eroare .
Adică inflația este in funcție de cîți bani încasezi ?

Majorarea veniturilor cu procent este o aberație,

deoarece coșul zilnic nu este calculat în funcție de venit !

În tabelul alăturat se observă diferența enormă intre bugetul de 

Majorare cu Sumă Fixă și Majorarea cu Procent .

Efortul Bugetar este mult ma mic la majorarea cu Sumă Fixă !

Majorarea cu Procent , este o invenție/motvație a celor de la guvernare pentru a trage de timp și pentru a avea impresia că ei au foarte mult de lucru, au nevoie de foarte multă forță de mulcă/angajați (pt clientelă), au nevoe de resurse tehnice, resurse umane și 

resurse fnanciare mereu tot ma mari .

Nu trebuiesc confundate Indexarea și Recalcularea, 

- sunt Noțiuni și acțiuni diferite .

Majorarea cu Procent este o aberație a lăcomiei și inconștienței socale, acelor cu venutiri mari și multe de la Stat !
Corect este,
Majorarea pensiilor/veniturilor cu Suma Fixă, care să acopere
”COȘUL MINIM DE CONSUM” la cea mai mică pensie/venit .
Dacă pensia/venitul Min este 1200 lei și Coșul Minim de Consum este 3200 lei, corect este, majorarea toturor Pensiilor/Veniturilor cu SUMĂ FIXĂ în valoare de 2000 Lei .
Deci corect este majorarea tururor pensiilor/veniturilor cu suma ( fixă care să acopere ”Coșul de Minim de Consum” la cea mai mică pensie sau Salariu !
Contributivitatea se găsește in calculul și cuantumul pensiei și nu are legătură cu Majorarea!

Vezi mai multe Info AICI

Calculul pensiei, trebuie făcut foarte simplu, așa cum se procedează deja pentru anumite Categorii Sociale și anume 80-85% din ultimul Salariu .

ATENȚIE!

MAJORAREA PENSILOR, NU ARE LEGĂTURĂ CU CONTRBUTVITATEA.

CI DOAR CU ”COȘUL MINIM DE CONSUM” ȘI CU ”NIVELUL DE TRAI” !

Contributivitatea se regăsește în cuantumul Pensiei .

Corect este majorarea cu Sumă Fixă , care să acopere 

”Coșul Minim de Consum” 

și pentru cei cu pensia cea mai mică, deoarece,

Cei cu pensii MICI, sunt problema ”Foametei și Sărăcei” ,

ADICĂ

CEI CU VENITURI/PENSII MICI .

Majorarea cu sumă fixă este valabilă doar pentru parlamentari ?

Majorarea trebuie făcută cu Suma Fixă, care să acopere 

”COȘUL MINIM DE CONSUM” și pentru cea mai mică pensie/venit .

Deci, dacă pensia Min este 1000 lei și Coșul Minim de Consum este 3200 lei,

majorarea toturor Pensiilor trebuie făcută cu 2200 Lei .

Vezi mai multe nfo despre majorare  Aci: 

Calculul pensiilor , în principiu trebuie făcut simplificat, așa cum este prevăzut in ”anumite Legi” pentru categorii restrînse și anume 85% din ultimul Salariu.

Exemplu extrem de simplu de calcul al pensiei .

De ex. Valoarea pensiei este 80% din media salariilor din ultimele 6 luni sau din Ultumul Salariu , la care se adaugă 2% pentru fiecare an lucreat in plus fați de virsta pensionării, un procent pentru Grupa de muncă, decorații, merite etc. etc..

Fără puncte complicate calculate toată viața și niciodată fnalzate, plus mereu recalculare, indice de corecție, metode de calcul complicat și alte ticăloșii/găinării fără sens.

Iată un model simplu care se aplică deja, fără puncte și alte invenții și șmecherii .

           ”80% din ultimul venit”.

Toate inechitățile sociale,

se rezolvă extrem de simplu .

- Transparența cheltuirii Banilor Publici,

- Un singur venit de la stat, ori Pensie, ori Salariu .

- Același sistem de calcul al pensiilor

- Raport de aprox. 1/6 intre venitul Min și Max

- Stoparea Jafului Național

- Taierea indemnizației de doctorat

- Tăierea sporurilor inventate

- Majorarea/Indexarea cu Sumă Fixă

- Decăpușarea Instituțiilor

Mai multe info AICI

”Magistrații sunt singurii care rămân cu o pensie calculată la 80% din media salariilor brute pe 12 luni consecutive, la alegere din ultimii 5 ani, inclusiv sporurile permanente, sau 80% din ultimul salariu, cum este la magistrați .”

Majorarea trebuie făcută cu Sumă fixă, așa cum și-au majorat parlamentarii cu 7.500 lei pentru a nu mai exista discuții .

O altă anomalie, este cea a Majorării sau Compensării cu Prag ,
unde cel care are venitul mai mare cu 1 leu față de prag nu mai primește de ex 50/100 lei .

Majorarea veniturilor 

Majorarea veniturilor cu Sumă Fixă, este una din cele mai eficiente, normale și echitabile masuri Economoco-Financiare de diminuare și atenuare a efectelor Inflației.

De remarcat este și faptul că suma solicitattă de la Buget este Infinit mai mică în canul Majorării cu Sumă Fixă, decît în cazul Majorări cu Procent.

Luați un exemplu prin care să comparați de ex. 10 valori de pensii (vezi tabelul de sus) și veți avea o surprză de proporți cît demult se economsește la Bugwet în cazul Majorări cu sumă Fixă !

Coșul zilnic nu este calculat în funcție de venit !

Majorarea , trebuie să compenseze valoarea Coșului Minim , fără procent si alte timpenii, pt că la Matket, nu te intreabă cit ai salariul ca să îți canculeze preți, cum șmecheresc guvernanții oamenii amărîți prin Majorarea cu Procent .

Majorarea cu Procent, adincește de fiecare dată decalajul dintre pensiile mici și Pensiile Mari, adică cei cu pensii mari primesc mai mulți bani, deși prețurile sunt lafel pentru toți !

După cum se observă în Tabelu alăturat, majorarea cu Procent, nu numai că mărește decalajul dintre Pensiile Mici și Mari, dar consumă și mult mai mulți bani de la Buget !

Inflația este un indicator final, care arată la sfârșit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum.

Principalele cauze ale inflației sunt:

• inflație prin monedă - emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri și servicii;
• inflație prin cerere - excedentul de cerere agregată peste oferta agregată;
• inflație prin costuri - creșterea costurilor de producție, independent de cererea agregată;
• inflația importată;
• inflația prin structuri.

Printre consecințele inflației se numără:

• scăderea puterii de cumpărare a populației;
• redistribuirea veniturilor și avuției;
• stimularea înclinației spre consum și descurajarea înclinației spre economisire;
• avantajarea debitorilor (în moneda națională);
• rata inflației care influențează rata dobânzii.

Consecințele inflației pe care le suportă populația, viața social-economică în ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflației.

Vezi Sursa Info AICI

Ținind cont de faptul că după Revoluția din 89, decalajul dintre venituri, în special la Stat, au inregictat un decalaj și o inechitate  vizibil acceantuată, o măsură mai umană de compensare a Inflației, ar fi Majorarea cu Sumă Fixă .

Care sunt marile diferente în comparație cu Majorarea cu Procent ?

- Se evită dicriminarea majorării comparativ celei cu Procent, unde celor cu venituri mari le revine o cotă net superioară, față de cei cu venituri mici, deși prețurile sunt lafel pentru toți cetățenii, indiferent de ce venituri au.

- Nu apare metoda haiduciei, în sensul că luăm de la cei cu venituri mari să le dăm la cei cu venituri mici.

Pensiile trebuiesc, calculate simplificat, fără puncte și tot felul de găinării și o armată Națională de funcționari.

Există modelul de calcul al Magistraților ! ”Valoarea pensiei este 80% din media salariilor din ultimele 6-12 luni , la care se adaugă 2% pentru fiecare an lucreat in plus față de virsta pensionării, procente pentru Grupa de muncă, decorații și merite .”

Să Precizăm faptul că Inflația/Crelterea Prețurilor este Lafel pentru toți Cetățenii, indiferent ce Venituri încasează .

- La majorarea cu o sumă fixă (ex. 1000 lei) consistentă față de majorarea cu procent deex. 10% , avantajele sunt majore in sensul că ar crește Nivemul de Trai al cetățenilor, în special al celor cu venituri mici și ceeace eate cel mai important si remarcabil îl reprezintă faptul că vom avea un Buget mult mai relaxat în comparatie cu Majorarea cu orice Procent .

- O altă latură, care mi se pare foarte importantă, este faptul că nu se face discriminare, asa cum se vehiculează unele teorii și anume Ș

                     - Să tăiem Pensiile/Veniturile Mari ,

                    - Să le dăm mai mult la cei cu Venituri Mici, etc. .

Deci , în consecință, prin metoda Majărării cu sumă Fixă Nu tăiem de la Bogați , să șle dăm Săracilor, iat efortul Bugetar este Incomparabil mult mai mic, față de Majorarea cu Procent , așa cum se observă în exemplificarea din tabel !

În exemplul din tabel, Observăm diferența enormă a efortului Bugetar, în cazul celor două modele de Majorare, respectiv Procent și Sumă Fixă.

Vedeți si AICI despre Majorarea Veniturilor

 De ce credeți că nu are curaj nimeni să abordeze Majorarea cu sumă Fixă ? Majorarea cu sumă fixă de circa 500-1000 lei ar acoperi în mare parte Inflația, și ar determina și o înviorare economiei plus resurse minime de la Buget.
Majorarea pensiilor cu Procent de 10% produce cheltuieli mari de la Buget , în comparatie cu orice majorare cu sumă fixă !
Majorarea pensiilor cu Sumă fixă de 500-1000 lei produce cheltuieli de circa 2,5 Miliarde lei (500 Lei X 5 mil Pensionari = 2.500.000.000 lei), plus multe beneficii pe Plan Economico-Social ! -Cheltuieli Rezonabile de la Buget,
- Bunăstarea tuturor Românilor!
- Buget relaxat ! Calcul simplificat ! . ...
- Înviorarea Economiei prin consum !

                                      Vezi mai multe info AICI

 

Pensiile Civile, Militare și Speciale? 

Perioada lucrata dupa pensionare

Cum se face valorificarea perioadei lucrate dupa pensionare?
Recalcularea pentru valorificarea perioadei lucrate dupa pensionare se face conform prevederilor art. 134 alin. (2) si (3) din Normele de aplicare a Legii nr. 263/2010 aprobate prin HG nr. 257/2011 si art. 107 alin. (4) din Legea nr. 263/2010.

În cazul unei persoane care are pensie la limita de vârsta, calculul punctajului suplimentar pentru perioada lucrata dupa data pensionarii se calculeaza în felul urmator:

• Pentru fiecare luna lucrata in anul respectiv, se calculeaza punctajul lunar prin raportarea câstigului salarial brut sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei de asigurari sociale, la câstigul salarial mediu brut din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica.
• Punctajele lunare astfel calculate se însumeaza si se împart la 12, obtinându-se astfel punctajul anual pentru perioada respectiva.
• Punctajul obtinut dupa împartirea la 12 se împarte la numarul de ani corespunzator stagiului complet de cotizare utilizat la deschiderea drepturilor de pensie, iar rezultatul obtinut se aduna la punctajul mediu anual aflat în plata la data depunerii cererii de recalculare, rezultatul reprezentând punctajul mediu anual al drepturilor de pensie recalculate.

Cum Facem daca avem imprumut la bănci să optăm pentru indicele ROBOR = 5,16% sau IRCC = 1,86% ? Vezi mai multe info AICI

A lucrat luna mai 2014, la un salariu de 1500 lei, care se împarte la câştigul salarial mediu brut pe economie care fiind de 2328 lei rezultând un punctaj lunar de 0.64433 puncte. Prin adunarea punctelor astfel realizate şi în lunile iunie, iulie, august 2014 rezulta un punctaj anual de 0.248686758 care se împarte la 35 (în acest caz un bărbat care are conform legii un stagiu complet de cotizare de 35 ani) rezultă un punctaj de 0.0071053 puncte, care se adună la punctajul mediu anual avut la ieşirea la pensie. Pentru cele 0.0071053 puncte suplimentare, pentru o valoare a punctului de pensie în 2015 de 830.2, se obţine o creştere a pensiei de 5.898849889 lei.
Vezi Sursa info AICI

Principala diferență dintre pensiile din sistemul public și cele militare de stat

În termenii cei mai simpli, această diferență se reflectă în modul de calcul. Dacă în sistemul public, algoritmul pe baza căruia se stabilește cuantumul pune în relație punctajul mediu anual (calculat pe baza întregului stagiu de cotizare din perioada activă) cu punctul de pensie stabilit de Guvern, pensiile militare de stat au ca bază de calcul media tuturor veniturilor brute realizate în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate. Multe țări NATO folosesc drept bază de calcul pentru pensia militară de serviciu ultimul salariu, înainte de trecerea în rezervă.

Această diferență de mod de calcul stă la originea tuturor atacurilor care au început acum mai mult de 10 ani împotriva pensionarilor militari, atacuri care revin periodic în dezbaterea publică. Militarii sunt considerați ca beneficiari de pensii “nesimțite”, de pensii speciale, de pensii nemeritate.

Sunt acuzați că ies la pensie foarte devreme, chiar în jurul vârstei de 40 de ani, cu pensii exorbitante, de zeci de mii de lei. Sună revoltător, nu-i așa? Să ne lămurim, pe scurt, încercând să nu abuzăm de cifre, statistici și formule de calcul. Și nici de lozinci sau sloganuri.

Vezi Sursa INFO AICI

Trebuie modificată Legea Salarizării Unitare 

MĂSURI URGENTE
De la Stat, un singur venit, Pensie sau Salar !
Raport 1/4 intre venitul Max și Min !
Prețurile și inflația sunt lafel pentru toți cetățenii !
Majorarea cu sumă fixă a veniturilor in interesul tuturor cetățenilor!
De ex Majorarea cu 500 lei, avantaje:
- Crește Bunăstarea tuturor Românilor!
- Buget relaxat față de majorarea cu procent (de ex. cu 40%!
- Calcul simplificat al pensiei (cu escel), fără soft de mil de euro! 

- Înviorarea Economiei prin achizitionarea de bunuri !
Aceeași Lege de calcul pentru toți !

În opinia economiștilor, inflația se produce atunci când oferta de bani depășește cantitatea de bunuri și servicii disponibilă în piață.

Politica monetară reprezintă un ansamblu de acțiuni prin care autoritățile monetare influențează asupra cantității de monedă în circulație, nivelul ratelor dobânzii, cursurile de schimb valutar și alți indicatori economico-monetari în vederea realizării obiectivelor generale ale politicii economice.

La calcularea inflației, sunt luate în considerare toate bunurile și serviciile care intră în consumul gospodăriilor populației, inclusiv:

articole zilnice (cum ar fi alimentele, ziarele, benzina);
bunuri de folosință îndelungată (de exemplu, îmbrăcămintea, calculatoarele personale și mașinile de spălat);
serviciile (cum ar fi coaforul, asigurările și închirierea de locuințe).

Măsuri de Austeritate

-Tăierea sporurilor ridicole

-De la Stat, un singur venit, Pensie sau salar !

-Raport 1/4 intre venitul Max și Min !

-Majorarea cu sumă fixă

- Aceeași Lege pentru TOȚI - -Legea Salarizării Unitare

4,67 milioane de pensionari trăiesc cu sub 1000 de lei pe lună .

Inflația este un dezechilibru major prezent în economia oricărei țări, reprezentat de o creștere generalizată a prețurilor și de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale.

Inflația este un indicator final, care arată la sfârșit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum.

Principalele cauze ale inflației sunt:

• inflație prin monedă - emisiunea excesivă de monedă peste oferta reală de bunuri și servicii;
• inflație prin cerere - excedentul de cerere agregată peste oferta agregată;
• inflație prin costuri - creșterea costurilor de producție, independent de cererea agregată;
• inflația importată;
• inflația prin structuri.

Consecințele inflației sunt: scăderea puterii de cumpărare a populației; redistribuirea veniturilor și avuției; este stimulată înclinația spre consum și este descurajată înclinația spre economisire; inflația avantajează debitorii (în moneda națională); rata dobânzii este influențată de rata inflației.

Consecințele inflației pe care le suportă populația, viața social-economică în ansamblul ei sunt cunoscute sub denumirea de cost al inflației.

• Deflație -- situație în care pe termen lung, oferta de bunuri și servicii este mai mare decât cererea, având loc scăderea prețurilor. Este opusul inflației
• Stagflație -- stagnarea producției, fără ca masa monetară să se micșoreze, accentuându–se dezechilibrul dintre cerere și ofertă și fenomenul inflație
• Slumpflație -- declinul economiei, timp în care producția națională scade iar inflația se manifestă cu intensitate ridicată
• Hiperinflație -- o inflație cu o rată foarte mare și crescătoare

Vezi Sursa AICI

Salariul minim era 2.855 de lei, Ceausescu avea 18.000 de lei! Vezi aici cît castigau inainte de Revolutie romanii

Astfel că, potrivit Institutului Național de Statistică, salariul mediu net a oscilat între 800 și 1.000 de lei, între anii 1960 și 1965.

 „În intervalul 1974-1975 a avut loc o majorare a salariilor, eşalonată pe ramuri şi activităţi economice. Retribuţia minimă a muncitorilor calificaţi din sectorul industrial creştea de la 1.040 lei la 1.346 lei, iar cea a muncitorilor necalificaţi de la 1.000 lei la 1.140 lei. Venitul garantat în zootehnie sporea de la 1.200 lei la 1.300 lei, în legumicultură şi viticultură de la 900 lei la 1.000 lei, iar în pomicultură de la 800 lei la 1.000 lei. Noi creşteri de retribuţii şi venituri s-au înregistrat în perioada 1977-1980. Măsura a fost aplicată în două etape: 1977-1978 şi 1979-1980. În cazul salariilor din industrie, majorările s-au realizat treptat, pe ramuri, cu procente variind între 15 % şi 23 %”, potrivit unor informații de pe site-ul Băncii Naționale a României (BNR).

Ce puteai cumpăra cu acești bani Înainte de Revoluție, pâinea avea un preț cuprins între 2 lei și 3.5 lei, iar berea ajunsese să varieze de la 3 lei la 6-7 lei, în anii 1960-1980, dar aici depinde și de zona în care locuiați. Pentru cei care fumau pe atunci pachetul de Carpați era de bază (2,75 de lei), iar pentru cei din sud existau și țigările bulgărești BT. Cultura era și ea destul de accesibilă din punct de vedere al costurilor pentru că, în unele cazuri, era mai ieftină decât un pachet de țigări. În cazul în care doreați și un borcan de iaurt acesta nu ajungea la nici un leu, în schimb, smântâna la 250 de grame costa 3.25 și 3.75 lei. Vestita înghețată Polar, cea pe care de câțiva ani buni, mai multe companii încearcă să o reînvie, costa pe atunci 1 leu sau chiar 1,75 de lei, de-a lungul anilor. Iar kilogramul de carne, care în unele zone urbane era destul de rară, ajungea să coste între 18 și 24 de lei. În anii 80 traiul românilor se mai scumpise nițel așa că un kilogram de zahăr ajunsese să coste 9 lei, air un litru de lapte 2,5 lei, în timp ce cafeaua, servită la restaurant, 3 lei. Cel mai important, pensia medie, e atunci ajunsese la 2.000 de lei.

Vezi Sursa AICI

Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat 

Art. 15. -

Cadrele militare care la data trecerii în rezervă au cel puţin 15 ani pentru bărbaţi şi 10 ani pentru femei, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstelor standard prevăzute în Legea nr. 19/2000, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar.

Art. 21. - Jurisprudenţă, Reviste (1)

(1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda lunară brută avută în ultima lună de activitate, care include solda de grad corespunzătoare la data trecerii în rezervă.

Cuantumul pensiilor militare se actualizează conf  Art. 48.

a) ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22-24;

Cuantumul pensiilor militare se actualizează conf Legea nr. 164/2001 , Art. 48.

Ori de câte ori se majorează solda de grad şi/sau solda funcţiei maxime ale cadrelor militare în activitate, potrivit gradului militar avut la data trecerii în rezervă, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 22-24;

În aceste zile e o întreagă nebunie cu pensionarea militarilor și pensiile fabuloase încasate de aceștia deși în unele cazuri după foarte puțin ani în haina militară.  Scris de Simion Todoca

Belgia

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 51-52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
– Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 80% din ultimul salariu.
– Generali: vârsta: 58-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 80% din ultimul salariu.

Franţa

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 52 ani; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
– Ofiţeri superiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);
– Generali: vârsta: 57-61; ani de serviciu: 25-35; pensie: 75% din salariul de referinţă (bază ultimele 6 salarii);

Germania

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 52; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 54-56; ani de serviciu: 20-30; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensie: 75% din valoarea ultimei solde brute, indiferent de grad sau funcţie;

Italia

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 25-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 45-55; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80% din ultimul salariu brut;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80% din ultimul salariu brut.

Marea Britanie

– Personalul militar beneficiază de o legislaţie proprie privind pensiile diferită de cea care reglementează pensiile personalului civil;
– Militarii beneficiază de pensii militare de stat;
– Pentru a beneficia de pensie integrală, perioada de serviciu militar trebuie să fie de minim 30 de ani;
– Pensia se calculează pe baza celui mai mare salariu anual pe care militarul l-a primit în ultimii 3 ani de serviciu.

[Nota: Corelat cu materialul redactat, rezulta ca militarii britanici beneficiaza la pensie de 3,3% procent din cel mai mare salariu primit in ultimii 3 ani, pt. fiecare an in serviciul militar. In aceasta ipoteza, fara a avea certitudinea, rezulta ca britanicii au drept de pensie militara de cca. 60% din respectivul salariu pt. 18 ani de serviciu militar, iar pt. fiecare an in plus se adauga 3,3%].

Olanda

– Valoarea pensiei reprezintă ultimul salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu.

[Nota: Aici exista o inadvertenta. Rezulta ca in fapt, exista o legislatie separata fata de civili. In caz contrar, am ajunge la concluzia ca la toti olandezii pensia se calculeaza pe baza ultimului salariu brut x 1,75% x numărul de ani de serviciu, ceea ce nu poate fi real. Dupa cum stau lucrurile ar rezulta ca in Olanda militarii au de departe cele mai mari pensii fata de alti cetateni. In conditiile in care un colonel olandez are o solda lunara cuprinsa intre 8 000 si 10 000 de euro].

Polonia

– Ofiţeri inferiori: vârsta:50; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
– Ofiţeri superiori: vârsta: 55; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);
– Generali: vârsta: 60; ani de serviciu: 15; pensia: 75% din salariul din ultima lună (salariul net inclusiv sporurile);

Turcia

– Ofiţeri inferiori: vârsta: 41-48; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
– Ofiţeri superiori: vârsta: 41-52; ani de serviciu: 20-30; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului salariu;
– Generali: vârsta: 60-65; ani de serviciu: 35-45; pensia: 80-85% din cuantumul ultimului

S.U.A.

– legislaţia privind pensiile militare este diferită de cea care reglementează pensiile civile;
– pensia se calculează în funcţie de anii şi lunile în serviciul militar, data trecerii în rezervă, categoria de forţe, modul de executare al serviciului militar şi baza de calcul, stabilită ca medie a salariilor cele mai mari în ordine descrescătoare primite în 36 de luni, oricare ar fi acestea, în decursul serviciului militar;
– pensia medie a fost în anul 2008 de 4.632 USD/lună.

Vezi Sursa AICI

Alinierea veniturilor de calcul al pensiei la valoarea aflată în plată în momentul indexării, corespunzotor fiecărei Ramuri Economice !

Ce punct de pensie să calculezi la un salariu de acum 50-70 de ani ?

Este munca in zadar!

Calculul este simplu și instant - Media ultimilor salarii (1 an sau 6 luni), procentul cuvenit plus procent pe gradații/spor , la care adaugi indexarea inflației cu suma fixă echivalentă coșului zilnic.

Creșterea inflației conduce la diminuarea puterii de cumpărare și afectează cheltuielile generale ale populației. O creștere majoră a prețurilor de consum poate conduce la încetinirea economiei, însă, cu toate acestea, inflația nu ar trebui considerată întotdeauna un fenomen negativ.

Ce să mai citim? 

Virusul Misterios

Europa este o "cum ar fi pe care am moștenit-o"

Măsuri de maximă protecție

Sheme Electronice

Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase

SARS a fost o boală relativ rară; la sfârșitul epidemiei, în iunie 2003

Planet REBOOT 

Revoluție Industrială

Revolutia industriala reprezinta procesul de trecere de la productia manuala la productia cu ajutorul masinilor-unelte, care sunt capabile sa realizeze operatii de producere a unui bun economic, muncitorului revenindu-i rolul de organizator si supraveghetor.

Dupa anul 1750, revolutia industriala s-a extins treptat in Europa, mai intai in Marea Britanie, apoi in Franta, Tarile de Jos si Germania dar si in America de Nord.

Ca și în prima Revoluție Industrială, integrarea resurselor și tehnologiei este cheia următorului mare salt înainte

 

Pascal Giraud, Senior Director IaaS Foundation and Cloud Platform, Oracle EMEA

Vezi și

1.  Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2.  Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3.  Scara de valori a societății romanești 

4.  Hrana vie

5.  Europa privită din viitor 

6.  Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7.  Destinatii uimitoare pe glob

8.  Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9.  Duda a pus mâna pe Casa Regală

10.               Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

11.               Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

12.               A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

13.               În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

14.               Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

15.               Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

16.               Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

17.               Fii propriul tău nutriționist

18.               Maya ramane o civilizatie misterioasa

19.               Slăbești daca esti motivat

20.               Serbet de ciocolata

21.               Set medical Covid necesar acasă

22.               Medicament retras - folosit în diabet

23.               Brexit-ul - Spaima Europei

24.               Virusul Misterios

25. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

26.               Sistemele solare - apă caldă

27.               Economisirea energiei electrice

28.                Hoțul de cărți

29.               Aparitia starii de insolventa

30.               TRUMP ESTE PRESEDINTE

31.               Microbii din organismul uman

32.               Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

33.               „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

34.               Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

35.               Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil

Prima Revoluție Industrială de la sfârșitul sec. XVIII-lea a schimbat lumea în care trăim, valorificând energia apei și a aburului pentru a pune în mișcare mașini care au permis muncitorilor să producă mai rapid mărfurile.

A urmat a doua Revoluție Industrială cu introducerea liniilor de producție în masă. A treia Revoluție Industrială a început în momentul în care, în secolul XX, tehnologia informațiilor a început să automatizeze producția.

Acum se pune în mișcare a patra Revoluție industrială, mulțumită dezvoltării din Internetul Lucrurilor (IoT), automatică și robotică. Aceste tehnologii, împreună cu big data și analiza consumatorului sunt elementele cheie ale acestei noi Revoluții Industriale, denumită obișnuit Industria 4.0.

Aceasta impulsionează dezvoltarea dintr-o serie întreagă de sectoare. În industria producătoare, fabricile inteligente cu întreținere automată și creșteri semnificative de randament încep să devină o realitate. În sectorul serviciilor financiare, automatizarea este utilizată pentru a face față unui volum de date în continuă creștere, fie în servirea clienților, fie pentru a pune accentul pe domenii noi, precum securitatea și riscurile.

Indiferent în ce industrie te afli, tehnologia cloud are un rol esențial în facilitarea următoarei Revoluții Industriale, oferind mijloace prin care firmele să poată inova în jurul acestor tehnologii. Un loc central în acest sens îl joacă integrarea serviciilor computerizate (infrastructura ca serviciu) și platformelor cloud (platforma ca serviciu).

Raportul Oracle, Cloud: opening up the road to Industry 4.0 (Cloud: deschiderea drumului către Industria 4.0), a arătat că dintre cei 1200 de factori de decizie din companii tehnologice mijlocii și mari din EMEA în rândul cărora s-a efectuat sondajul, 60% au spus că o abordare integrată în cloud va dezlănțui potențialul unor tehnologii disruptive, precum robotica și inteligența artificială.


Indiferent în ce industrie te afli, tehnologia cloud are un rol esențial în facilitarea următoarei Revoluții Industriale, oferind mijloace prin care firmele să poată inova în jurul acestor tehnologii.

Capabilitățile de calcul, stocare și networking oferite de serviciile computerizate formează bazele acestei abordări integrate. Cloud-ul este infrastructura în care rezidă datele – materia primă pentru inovații – precum și cea în care pot fi procesate. Mai important, serviciile de calcul vor susține volume de muncă din ecosistemul tot mai diversificat al dispozitivelor aduse de Industria 4.0. În ce privește prima Revoluție Industrială, serviciile de calcul sunt roata hidraulică sau mașina cu aburi, care valorifică puterea resurselor disponibile.

However, the true potential of cloud to support the fourth Industrial Revolution can only be realised through the integration of compute services with a cloud platform. By tapping into the power of compute services, cloud platforms support innovative and disruptive applications.


Adevăratul potențial al susținerii prin cloud a celei de-a patra Revoluții Industriale nu se poate realiza decât prin integrarea serviciilor de calcul cu o platformă cloud. Valorificând puterea serviciilor de calcul, platformele cloud susțin aplicații inovatoare și disruptive.

Însă, adevăratul potențial al cloud-ului de a susține cea de-a patra Revoluție Industrială nu se poate realiza decât prin integrarea serviciilor de calcul cu o platformă cloud. Valorificând puterea serviciilor de calcul, platformele cloud susțin aplicații inovative și disruptive.

În lipsa roții hidraulice sau a mașinii cu aburi, nici un inginer nu ar fi putut proiecta un război de țesut mecanizat. La fel, în lipsa serviciilor de calcul, platformele cloud nu ar avea puterea de a combina automatica, robotica sau IoT pentru a crea aplicații noi și inovatoare.

Fabricantul de echipamente industriale GE utilizează tehnologia Platformei Oracle Cloud pentru a dezvolta o platformă care asimilează și analizează în condiții de securitate datele de la dispozitivele industriale pentru a automatiza și optimiza procesele industriale, ceea ce creează un lanț de aprovizionare mai eficient și asigură întreținerea predictivă. Ca în cazul tuturor proiectelor de Industria 4.0, un sistem ERP modern este elementul cheie care asigură managementul necesar prin care GE poate optimiza și automatiza procesele la toate nivelurile cloud integrate.


Prin integrarea tehnologiilor cloud cu rol esențial, firmele vor putea dezvolta noi aplicații și servicii pentru a prospera în viitor – și, în unele cazuri, pentru a le duce la un nivel cu totul nou.

Serviciile de calcul permit de asemenea aplicații noi și inovatoare dezvoltate pe o platformă cloud integrată ce urmează a fi scalată, deschizându-le drum pentru a deveni cu adevărat disruptive. Aceasta se poate face în mod elastic, oferind performanțe predictibile în fața exploziei de lucruri interconectate.

Din nou, există similitudini cu zorii dezvoltării industriale, când liniile de producție în masă au permis manufacturilor locale să devină concerne mondiale. În a patra Revoluție Industrială, la care suntem martori în prezent, tehnologia cloud va oferi mijloacele prin care întreprinderile mijlocii și mari să-și poată depăși rivalii prin inovație.

A patra Revoluție Industrială este iminentă și, ca și celelalte trei, va fi impulsionată de integrarea resurselor și noilor tehnologii. Prin integrarea tehnologiilor cloud cu rol esențial, firmele vor putea dezvolta noi aplicații și servicii pentru a prospera în viitor – și, în unele cazuri, pentru a le duce la un nivel cu totul nou.
Aflați mai multe despre Infrastructura ca serviciu de laOracle



https://www.oracle.com/ro/cloud/paas/features/next-industrial-revolution.html?sc=ADV_FY17_RO_PAAS_E112_A_Blog2&pcode=EMMK161222P00030

DEFINIREA UNOR NOTIUNI SI PARAMETRII ECONOMICI CARE INTERVIN IN STUDIUL PROBLEMELOR DE PERSONAL SI SALARIZARE









2.1 Angajarea - angajator,angajat - contractul de munca





Prin angajator se intelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca.

Angajarea se face in urma completarii contractului individual de munca (vezi Anexa 1) conform contractului colectiv de munca existent in unitatea respective pe ramura,in acest referat in cadrul Gimnaziului De Stat Alexandru Ceusianu din Reghin.

Fiecarui contract I se da un numar din regsitrul de evidenta.Astfel,fiecare salariat are alt numar de inregistrare in registrul de evidenta.

În vederea stabilirii drepturilor si obligatiilor salariatilor, angajarea se face prin incheierea contractului individual de munca.

Incheierea contractului individual de munca se face pe baza conditiilor

stabilite de lege, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetateanului si numai pe criteriul aptitudinilor si competentei profesionale.

Contractul individual de munca se încheie în scris, în doua exemplare, câte unul

pentru fiecare parte ( angajator si salariat), în maxim 60 de zile de la data angajarii.

Angajarea cadrelor didactice asociate se va realize pe baza Tabelului de acoperire a orelor prin plata cu ora si cumul elaborate de catedra. Acest document confirma desfasurarea concursului nominalizand persoanele declarate reusite si care vor acoperi posturile didactice vacante prin cumul si plata cu ora. Angajarea se va realiza. dupa caz, prin contract individual de munca pe durata determinata sau prin contract de munca pe durata determinata si timp partial de munca. Angajarea personalului didactic titular se realizeaza prin încheierea unui contract de munca pe perioada nedeterminata, cu norma de baza, completa, întrega între institutie si titular.

La angajare fiecarie persoane I se intocmeste un carnet de munca,in cazul in care nu a mai lucrat in alte unitati. Incadrarea se face in conformitate cu grilele.(vezi Anexa 2)

Orice contract sinalagmatic conduce la nasterea de drepturi si obligatii reciproce ale partilor, a caror interdependenta intemeiaza, de altfel, specificitatea acestei categorii de contracte. Cum contractul individual de munca face parte din categoria contractelor sinalagmatice, si in cazul acestuia pot fi intalnite drepturi si obligatii reciproce ale partilor care, in ansamblu, formeaza efectele contractului individual de munca.

Aceste efecte ale contractului individual de munca pot fi:

■ principale, cuprinzand obligatia salariatului de a presta munca si obligatia angajatorului de a plati salariul;

■ derivate, cuprinzand toate celelalte obligatii ale partilor.

Distinctia este relevanta in ceea ce priveste ipoteza suspendarii contractului individual de munca: ceea ce se suspenda sunt numai efectele principale ale acestuia, in timp ce, in principiu, efectele derivate subzista. Astfel, potrivit art. 49 alin. 2 si 3 din Codul muncii,

suspendarea contractului individual de munca are drept efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.

Pe durata suspendarii, pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor, daca prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contractele individuale de munca sau prin regulamentele interne nu se prevede altfel.

Potrivit art. 37 din Codul muncii, "drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca".

Tot astfel, efectele contractului individual de munca se pot produce:

■ intre parti;

■ in raport cu tertii. In aceasta categorie intra, spre exemplu, obligatia angajatorului de plata a contributiilor si impozitelor aflate in sarcina sa, obligatie la care este tinut in raport cu statul, nu cu salariatul.

Unele obligatii ce decurg din contractul individual de munca revin ambelor parti, la momente diferite si cu sanctiuni diferite, dar cu un continut asemanator. Un exemplu in acest sens il constituie obligatia de informare, care le revine, deopotriva, ambelor parti contractante.











2.2 Analiza sistemului de calcul, evidenta si controlul salariatilor



Drepturile de personal - reprezinta drepturile banesti si în natura cuvenite personalului pentru munca prestata.
Marimea salariilor se stabileste prin negocieri colective sau,dupa caz, individuale între persoanele juridice sau fizice.
Fiecare unitate patrimoniala îsi stabileste prin contract colectiv de munca propriul sistem de salarizare care include: sistemul tarifar, sistemul de sporuri, formele de salarizare , formele de premiere, alte elemente de salarizare.
Salariile individuale se stabilesc prin contract individual de munca, aplicând sistemul de salarizare fixat în contractul colectiv de munca. Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat nu pot negocia si stabilii salariul tarifar prin contractul individual de munca sub salariul tarifar minim pe tara, care este fixat prin norme legale pentru un program de lucru de 170 de ore, în medie, pe luna, caruia îi corespunde un anumit nivel de salariu tarifar orar minim pe tara.
Formele de salarizare practicate de o unitate patrimoniala care foloseste personal
salariat pot fi: acordul direct, acordul indirect, salarizarea pe baza de tarife sau
cote procentuale din veniturile realizate. Acordul direct sau indirect se aplica individual sau colectiv. Forma de salarizare care se utilizeaza la fiecare loc de munca este cea prevazuta în contractul colectiv de munca încheiat la nivelul fiecarei unitati.
Salariul cuprinde salariul de baza, sporurile si adaosurile la acestea.
Sistemul de sporuri la salariul de baza este format din:
· Sporuri pentru conditii grele de munca cum sunt: sporuri pentru conditii
grele , periculoase, nocive sau penibile de munca;
· Sporuri pentru orele lucrate peste programul normal de lucru si lucrul în
zilele libere si sarbatorile legale. Prin contractul colectiv de munca sau
contractul individual de munca se nominalizeaza fiecare fel de spor si se
mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza.
· Sporuri pentru vechime în munca ,
· Sporuri pentru lucrul în timpul noptii;
· Sporuri pentru exercitarea unei functii suplimentare;
Prin contractul colectiv de munca se poate preciza si acordarea " sporului de fidelitate fata de intreprindere" în functie de vechimea în aceeasi unitate si
rezultatele obtinute în munca. In contractul colectiv de munca sau in contractul individual de munca se nominalizeaza fiecare spor si se mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza.
Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate:
· Premiile acordate din fondul de premiere constituit pe seama fondului de
salarii;
· Cota - parte din profit ce se repartizeaza salariilor;
· Alte adaosuri.
Fiecare societate comerciala isi stabileste sistemul propriu de norme de munca si
normative de personal. Normele de munca pot fi exprimate si sub forma de norme de timp, norme de productie, sfera de atributii sau alte forme corespunzatoare specificului activitatii.
In afara drepturilor pentru munca prestata (salarii), salariatii beneficiaza si de alte
drepturi de personal acordate in baza normelor legale si a contractelor de munca ,
cum sunt indemnizatii pentru concediul de odihna, stimulente si premii de orice fel, care se platesc din fondul de salarii; indemnizatii de asigurari sociale suportate de unitati din fondul de salarii sau din bugetul asigurarilor sociale; alte drepturi de personal.
Salariul - reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii prestate.
Salariile acordate personalului constituie pentru unitatea care efectueaza plata o
cheltuiala de exploatare la nivelul salariilor brute impozabile. Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baza la care se adauga sporurile;indemnizatiile si alte adaosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca urmare a cresterii preturilor si tarifelor; avantajele in natura.
Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariu de baza;
compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului
Avantajele in natura reprezinta o parte a remuneratiei care nu este varsata sub
forma baneasca ci sub forma de bunuri si servicii.
Principalele retineri din salariu sunt: impozitul pe salariu; contributia salariatilor
pentru pensia suplimentara; contributia personalului la asigurarile sociale si de
sanatate , avansurile banesti si avantajele in natura acordate; retineri din valori
datorate tertilor sub forma de chirii; cumparari cu plata in rate, alte retineri din
salariu.
Retinerile din salariile personalului reprezantand chirii; cumparari cu plata in rate
sau alte obligatii opozabile salariatilor si datorate tertilor se efectueaza ca urmare
a existentei unor relatii contractuale sau a unor titluri executorii.



2.3 Salariul de baza



Salariul de baza poate fi stabilit pe ora, zi sau luna, pentru personalul din sectorul bugetar, salariile de baza , potrivit legii, sunt lunare.
In cazul in care o persoana nu a lucrat intreaga luna , salariul corespunzator perioadei lucrate se calculeaza prin inmultirea salariului de baza ce revine pentru
o zi lucratoare din acea luna (calculat prin impartirea salariului de baza lunar la
numarul de zile lucratoare din luna respectiva , stabilite potrivit legii) cu numarul
de zile lucrate.
Trecerea de la salariile lunare la cele orare sau zilnice se face prin utilizarea duratei medii anuale, in ore sau in zile ale unei luni.
Durata medie pentru anul 1999 este de 21,5 zile lucratoare/luna, respectiv 172 ore/luna.
Personalul, pentru care salariul lunar se calculeaza pe baza salariului orar zilnic,
nu mai primeste in toate lunile acelasi salariu, intrucat numarul de zile lucratoare
si respectiv numarul de ore lucratoare variaza de la luna la luna, dar se asigura o
legatura mai buna intre cheltuielile de personal si volumul de munca prestat.



SALARIUL DE BAZA=SALARIUL DE INCADRARE+ INDEMNIZATIA DE CONDUCERE+SALARIUL DE MERIT

(pt.personalul didactic) (GRADATIA DE MERIT)+INDEMNIZATIA DE DIRIGINTE+INDEMNIZATIA DE INV.SPEC






SALARIUL DE BAZA=SALARIUL DE INCADRARE+INDEMNIZATIA DE CONDUCERE+SALARIUL DE MERIT

(PT.PERSONALUL AUXILIAR) (GRADATIA DE MERIT)+SPORUL DE STABILITATE+INDEMNIZATIA DE INV.SPEC







SALARIUL DE BAZA=SALARIUL DE INCADRARE+INDEMNIZATIA DE CONDUCERE+ SALARIUL DE MERIT

(pt. personalul nedidactic)



2.4 Determinarea salariului brut



Salariul este expresia baneasca a partii din venitul national destinat consumului individual si repartizata celor ce muncesc, proportional cu cantitatea si calitatea muncii depuse. Salariile se platesc angajatilor în doua transe: chenzina I (avans) si chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe baza "Listei de avans chenzinal", iar plata chenzinei a II-a pe baza "Statului de plata al salariilor".

Venitul reprezinta sumele sau valorile încasate sau de încasat din: livrari de bunuri, executari de lucrari, prestari de servicii, executari de obligatii legale sau contractuale.

Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani si/sau natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate în baza unui contract de individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate de munca.

Potrivit noii reglementari, sunt asimilate salariilor, pe lânga veniturile prevazute în Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, si sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii în alta localitate, în tara si în strainatate, în interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice.



Veniturile salariale obtinute de angajati se compun din:




Salariu de baza + Alte drepturi salariale = Venit brut




Sau




Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat




2.5 Sporuri la salariul de baza



Sporurile se utilizeaza pentru diferentierea salariilor in raport cu conditiile in care
se desfasoara activitatea, cu vechimea in munca sau in raport cu alte elemente.


2.5.1. Angajatii din invatamint(personal didactic,didactic auxiliar si nedidactic) beneficiaza la functia de baza de un spor de vechime in munca de pina la 25% diferentiat in functie de vechimea in munca.(art 7 din HG.281/1993)

intre 3-5 ani vechime in munca = 5%

intre 5-10 ani vechime in munca = 10%

intre 10-15 ani vechime in munca =15% din SALARIUL DE BAZA

intre 15-20 ani vechime in munca = 20%

peste 20 de ani vechime in munca = 25%

Pentru acordarea sporului de vechime in munca,angajatorul va lua in considerare toate perioadele lucrate de catre salariat indiferent de locurile de munca.

Sporul corespunzator vechimii in munca se plateste cu incepere de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca prevazuta in transa respectiva.

Sporul de vechime in munca se acorda si personalului pensionat pentru limita de virsta corespunzator vechimii in munca dobindita in intreaga activitate,numai daca acesta este angajat in baza unui nou contract de munca.

Daca un angajat are doua sau mai multe norme in aceeasi unitate sau in unitati diferite ,acesta beneficiaza de spor de vechime numai o singura data la unitatea unde are functia de baza.

Pensionarii pentru limita de virsta care se angajeaza pe baza unui contract individual de munca ,beneficiaza de sporul de vechime corespunzator vechimii in munca dobindite in intreaga activitate.



2.5.2 Sporul pentru lucru in timpul noptii . Potrivit art. 115 din Codul muncii, se considera munca in timpul noptii aceea care se presteaza in intervalul cuprins intre orele 22:00 6:00, cu posibilitatea abaterii in cazuri justificate, cu o ora in minus sau in plus fata de aceste limite.Persoanele al caror program de lucru se desfasoara in timpul noptii, durata timpului de munca este mai mica cu o ora decat durata muncii prestata in timpul zilei, fara ca acesta sa aduca o scadere a remunerarii. In contractul colectiv de munca unic national s-a prevazut ca unitatile unde procesul muncii este neintrerupt sau conditiile specifice ale muncii o impun, programul de lucru din timpul noptii poate fi egal cu cel al zilei.
Munca prestata in timpul noptii se plateste un spor de 25% din salariul de baza,
daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin jumatate din programul de lucru.
De acest spor beneficiaza si salariatii care lucreaza in conditii deosebite , unde
Durata timpului de munca este mai mica de 8 ore pe zi.



2.5.3 Sporul pentru ore suplimentare. In contractul colectiv de munca se prevede ca orele prestate la solicitarea patronului peste programul normal de lucru stabilit in unitate sunt suplimentare .Salariatii pot fi chemati sa presteze ore suplimentare numai cu consimtamantul lor, dar pentru prevenirea sau inlaturarea unor calamitati naturale ori altor cazuri de forta majora, salariatii au obligatia de a presta munca suplimentara ceruta de cel ce angajeaza.
Orele suplimentare se compenseaza cu timpul liber corespunzator, iar cele care nu au putut fi compensat pana la sfarsitul lunii se platesc cu un spor fata de tariful pentru orele normale.
Potrivit art.120 din Codul muncii, sporul este de :
· 50% din salariul de baza pentru primele 2 ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru
· 100% din salariu de baza pentru orele ce depasesc primele 2 ore pentru
munca prestata in zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatori legale si
in celelalte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza.
Aceste cuantumuri de sporuri pentru orele suplimentare sunt prevazute si pentru
unitatile bugetare. Numarul de ore suplimentare nu trebuie sa depaseasca anual 120 ore.



2.5.4 Spor predare simultana(art 8b din HG 281/1993)-se acorda personalului didactic care asigura predarea simultana la doua ,trei sau patru clase de elevi si reprezinta 7%,10%,15% din salariul de baza.



2.5.5. Spor conditii vatamatoare(art.8a din HG 281/1993,art.14 din OG 3/2006)-se acorda personalului didactic,didactic auxiliar si nedidactic care isi desfasoara activitatea in conditii periculoase,vatamatoare,nedorite si dificile si este de pina la 10% din salariul de baza.(proportional cu timpul lucrat).

Locurile de munca,categoriile de personal,marimea concreta a sporului se stabilesc de catre Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.



2.5.6 Spor conditii grele de munca(art 8c din HG 281/1993)-se acorda personalului didactic,didactic auxiliar si nedidactic care isi desfasoara activitatea in conditii grele de munca, si este de pina la 15% din salariul de baza.

Locurile de munca,categoriile de personal,marimea concreta a sporului si conditiile de acordare se stabilesc de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.



2.5.7 Spor pentru control financiar preventiv(art.13 alin 7 din Legea 84/2003)-se acorda persoanelor desemnate sa efectueze controlul financiar preventiv propriu dintr-o unitate si este de pina la 25% din salariul de baza.La unitatile unde se numesc doua sau mai multe persoane care sa exercite activitatea de control financiar preventiv propriu sporul de 25% se imparte la numarul persoanelor.



2.6 Indemnizatii de conducere



Exista INDEMNIZATIA DE CONDUCERE:

- directorul are un spor intre 25%-35%

- directorul adjunct are un intre 20%-25%

- secretarul sef are un spor intre 8%-15%

INDEMNIZATIA DE CONDUCERE: se acorda in raport cu functia de conducere indeplinita,marimea unitatii de invatamint si compexitatea activitatii.Este o indemnizatie care face parte din salariul de baza si se calculeaza ca procent la salariul de incadrare.
Indemnizatiile de conducere

Ø pentru contabili sefi - maxim 40% din salariul de incadrare(OG 3/2006)

Ø pentru secretari sefi - maxim 20% din salariul de incadrare(OG 4/2006)

http://www.scritub.com/economie/SISTEM-INFORMATIC-PENTRU-EVIDE21113162219.php