duminică, 26 februarie 2017

Revoluție Industrială


Revolutia industriala reprezinta procesul de trecere de la productia manuala la productia cu ajutorul masinilor-unelte, care sunt capabile sa realizeze operatii de producere a unui bun economic, muncitorului revenindu-i rolul de organizator si supraveghetor.

Dupa anul 1750, revolutia industriala s-a extins treptat in Europa, mai intai in Marea Britanie, apoi in Franta, Tarile de Jos si Germania dar si in America de Nord.


Ca și în prima Revoluție Industrială, integrarea resurselor și tehnologiei este cheia următorului mare salt înainte

 
Pascal Giraud, Senior Director IaaS Foundation and Cloud Platform, Oracle EMEA


Vezi și

1.  Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2.  Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3.  Scara de valori a societății romanești 

4.  Hrana vie

5.  Europa privită din viitor 

6.  Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7.  Destinatii uimitoare pe glob

8.  Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9.  Duda a pus mâna pe Casa Regală

10.               Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

11.               Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

12.               A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

13.               În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

14.               Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

15.               Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

16.               Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

17.               Fii propriul tău nutriționist

18.               Maya ramane o civilizatie misterioasa

19.               Slăbești daca esti motivat

20.               Serbet de ciocolata

21.               Set medical Covid necesar acasă

22.               Medicament retras - folosit în diabet

23.               Brexit-ul - Spaima Europei

24.               Virusul Misterios

25. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

26.               Sistemele solare - apă caldă

27.               Economisirea energiei electrice

28.                Hoțul de cărți

29.               Aparitia starii de insolventa

30.               TRUMP ESTE PRESEDINTE

31.               Microbii din organismul uman

32.               Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

33.               „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

34.               Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

35.               Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil


Prima Revoluție Industrială de la sfârșitul sec. XVIII-lea a schimbat lumea în care trăim, valorificând energia apei și a aburului pentru a pune în mișcare mașini care au permis muncitorilor să producă mai rapid mărfurile.

A urmat a doua Revoluție Industrială cu introducerea liniilor de producție în masă. A treia Revoluție Industrială a început în momentul în care, în secolul XX, tehnologia informațiilor a început să automatizeze producția.

Acum se pune în mișcare a patra Revoluție industrială, mulțumită dezvoltării din Internetul Lucrurilor (IoT), automatică și robotică. Aceste tehnologii, împreună cu big data și analiza consumatorului sunt elementele cheie ale acestei noi Revoluții Industriale, denumită obișnuit Industria 4.0.



Aceasta impulsionează dezvoltarea dintr-o serie întreagă de sectoare. În industria producătoare, fabricile inteligente cu întreținere automată și creșteri semnificative de randament încep să devină o realitate. În sectorul serviciilor financiare, automatizarea este utilizată pentru a face față unui volum de date în continuă creștere, fie în servirea clienților, fie pentru a pune accentul pe domenii noi, precum securitatea și riscurile.

Indiferent în ce industrie te afli, tehnologia cloud are un rol esențial în facilitarea următoarei Revoluții Industriale, oferind mijloace prin care firmele să poată inova în jurul acestor tehnologii. Un loc central în acest sens îl joacă integrarea serviciilor computerizate (infrastructura ca serviciu) și platformelor cloud (platforma ca serviciu).

Raportul Oracle, Cloud: opening up the road to Industry 4.0 (Cloud: deschiderea drumului către Industria 4.0), a arătat că dintre cei 1200 de factori de decizie din companii tehnologice mijlocii și mari din EMEA în rândul cărora s-a efectuat sondajul, 60% au spus că o abordare integrată în cloud va dezlănțui potențialul unor tehnologii disruptive, precum robotica și inteligența artificială.


Indiferent în ce industrie te afli, tehnologia cloud are un rol esențial în facilitarea următoarei Revoluții Industriale, oferind mijloace prin care firmele să poată inova în jurul acestor tehnologii.

Capabilitățile de calcul, stocare și networking oferite de serviciile computerizate formează bazele acestei abordări integrate. Cloud-ul este infrastructura în care rezidă datele – materia primă pentru inovații – precum și cea în care pot fi procesate. Mai important, serviciile de calcul vor susține volume de muncă din ecosistemul tot mai diversificat al dispozitivelor aduse de Industria 4.0. În ce privește prima Revoluție Industrială, serviciile de calcul sunt roata hidraulică sau mașina cu aburi, care valorifică puterea resurselor disponibile.

However, the true potential of cloud to support the fourth Industrial Revolution can only be realised through the integration of compute services with a cloud platform. By tapping into the power of compute services, cloud platforms support innovative and disruptive applications.


Adevăratul potențial al susținerii prin cloud a celei de-a patra Revoluții Industriale nu se poate realiza decât prin integrarea serviciilor de calcul cu o platformă cloud. Valorificând puterea serviciilor de calcul, platformele cloud susțin aplicații inovatoare și disruptive.

Însă, adevăratul potențial al cloud-ului de a susține cea de-a patra Revoluție Industrială nu se poate realiza decât prin integrarea serviciilor de calcul cu o platformă cloud. Valorificând puterea serviciilor de calcul, platformele cloud susțin aplicații inovative și disruptive.

În lipsa roții hidraulice sau a mașinii cu aburi, nici un inginer nu ar fi putut proiecta un război de țesut mecanizat. La fel, în lipsa serviciilor de calcul, platformele cloud nu ar avea puterea de a combina automatica, robotica sau IoT pentru a crea aplicații noi și inovatoare.

Fabricantul de echipamente industriale GE utilizează tehnologia Platformei Oracle Cloud pentru a dezvolta o platformă care asimilează și analizează în condiții de securitate datele de la dispozitivele industriale pentru a automatiza și optimiza procesele industriale, ceea ce creează un lanț de aprovizionare mai eficient și asigură întreținerea predictivă. Ca în cazul tuturor proiectelor de Industria 4.0, un sistem ERP modern este elementul cheie care asigură managementul necesar prin care GE poate optimiza și automatiza procesele la toate nivelurile cloud integrate.


Prin integrarea tehnologiilor cloud cu rol esențial, firmele vor putea dezvolta noi aplicații și servicii pentru a prospera în viitor – și, în unele cazuri, pentru a le duce la un nivel cu totul nou.

Serviciile de calcul permit de asemenea aplicații noi și inovatoare dezvoltate pe o platformă cloud integrată ce urmează a fi scalată, deschizându-le drum pentru a deveni cu adevărat disruptive. Aceasta se poate face în mod elastic, oferind performanțe predictibile în fața exploziei de lucruri interconectate.

Din nou, există similitudini cu zorii dezvoltării industriale, când liniile de producție în masă au permis manufacturilor locale să devină concerne mondiale. În a patra Revoluție Industrială, la care suntem martori în prezent, tehnologia cloud va oferi mijloacele prin care întreprinderile mijlocii și mari să-și poată depăși rivalii prin inovație.

A patra Revoluție Industrială este iminentă și, ca și celelalte trei, va fi impulsionată de integrarea resurselor și noilor tehnologii. Prin integrarea tehnologiilor cloud cu rol esențial, firmele vor putea dezvolta noi aplicații și servicii pentru a prospera în viitor – și, în unele cazuri, pentru a le duce la un nivel cu totul nou.
Aflați mai multe despre Infrastructura ca serviciu de laOracle



https://www.oracle.com/ro/cloud/paas/features/next-industrial-revolution.html?sc=ADV_FY17_RO_PAAS_E112_A_Blog2&pcode=EMMK161222P00030







DEFINIREA UNOR NOTIUNI SI PARAMETRII ECONOMICI CARE INTERVIN IN STUDIUL PROBLEMELOR DE PERSONAL SI SALARIZARE









2.1 Angajarea - angajator,angajat - contractul de munca





Prin angajator se intelege persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca.

Angajarea se face in urma completarii contractului individual de munca (vezi Anexa 1) conform contractului colectiv de munca existent in unitatea respective pe ramura,in acest referat in cadrul Gimnaziului De Stat Alexandru Ceusianu din Reghin.

Fiecarui contract I se da un numar din regsitrul de evidenta.Astfel,fiecare salariat are alt numar de inregistrare in registrul de evidenta.

În vederea stabilirii drepturilor si obligatiilor salariatilor, angajarea se face prin incheierea contractului individual de munca.

Incheierea contractului individual de munca se face pe baza conditiilor

stabilite de lege, cu respectarea drepturilor fundamentale ale cetateanului si numai pe criteriul aptitudinilor si competentei profesionale.

Contractul individual de munca se încheie în scris, în doua exemplare, câte unul

pentru fiecare parte ( angajator si salariat), în maxim 60 de zile de la data angajarii.

Angajarea cadrelor didactice asociate se va realize pe baza Tabelului de acoperire a orelor prin plata cu ora si cumul elaborate de catedra. Acest document confirma desfasurarea concursului nominalizand persoanele declarate reusite si care vor acoperi posturile didactice vacante prin cumul si plata cu ora. Angajarea se va realiza. dupa caz, prin contract individual de munca pe durata determinata sau prin contract de munca pe durata determinata si timp partial de munca. Angajarea personalului didactic titular se realizeaza prin încheierea unui contract de munca pe perioada nedeterminata, cu norma de baza, completa, întrega între institutie si titular.

La angajare fiecarie persoane I se intocmeste un carnet de munca,in cazul in care nu a mai lucrat in alte unitati. Incadrarea se face in conformitate cu grilele.(vezi Anexa 2)

Orice contract sinalagmatic conduce la nasterea de drepturi si obligatii reciproce ale partilor, a caror interdependenta intemeiaza, de altfel, specificitatea acestei categorii de contracte. Cum contractul individual de munca face parte din categoria contractelor sinalagmatice, si in cazul acestuia pot fi intalnite drepturi si obligatii reciproce ale partilor care, in ansamblu, formeaza efectele contractului individual de munca.

Aceste efecte ale contractului individual de munca pot fi:

■ principale, cuprinzand obligatia salariatului de a presta munca si obligatia angajatorului de a plati salariul;

■ derivate, cuprinzand toate celelalte obligatii ale partilor.

Distinctia este relevanta in ceea ce priveste ipoteza suspendarii contractului individual de munca: ceea ce se suspenda sunt numai efectele principale ale acestuia, in timp ce, in principiu, efectele derivate subzista. Astfel, potrivit art. 49 alin. 2 si 3 din Codul muncii,

suspendarea contractului individual de munca are drept efect suspendarea prestarii muncii de catre salariat si a platii drepturilor de natura salariala de catre angajator.

Pe durata suspendarii, pot continua sa existe alte drepturi si obligatii ale partilor, daca prin legi speciale, prin contractul colectiv de munca aplicabil, prin contractele individuale de munca sau prin regulamentele interne nu se prevede altfel.

Potrivit art. 37 din Codul muncii, "drepturile si obligatiile privind relatiile de munca dintre angajator si salariat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, in cadrul contractelor colective de munca si al contractelor individuale de munca".

Tot astfel, efectele contractului individual de munca se pot produce:

■ intre parti;

■ in raport cu tertii. In aceasta categorie intra, spre exemplu, obligatia angajatorului de plata a contributiilor si impozitelor aflate in sarcina sa, obligatie la care este tinut in raport cu statul, nu cu salariatul.

Unele obligatii ce decurg din contractul individual de munca revin ambelor parti, la momente diferite si cu sanctiuni diferite, dar cu un continut asemanator. Un exemplu in acest sens il constituie obligatia de informare, care le revine, deopotriva, ambelor parti contractante.











2.2 Analiza sistemului de calcul, evidenta si controlul salariatilor



Drepturile de personal - reprezinta drepturile banesti si în natura cuvenite personalului pentru munca prestata.
Marimea salariilor se stabileste prin negocieri colective sau,dupa caz, individuale între persoanele juridice sau fizice.
Fiecare unitate patrimoniala îsi stabileste prin contract colectiv de munca propriul sistem de salarizare care include: sistemul tarifar, sistemul de sporuri, formele de salarizare , formele de premiere, alte elemente de salarizare.
Salariile individuale se stabilesc prin contract individual de munca, aplicând sistemul de salarizare fixat în contractul colectiv de munca. Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat nu pot negocia si stabilii salariul tarifar prin contractul individual de munca sub salariul tarifar minim pe tara, care este fixat prin norme legale pentru un program de lucru de 170 de ore, în medie, pe luna, caruia îi corespunde un anumit nivel de salariu tarifar orar minim pe tara.
Formele de salarizare practicate de o unitate patrimoniala care foloseste personal
salariat pot fi: acordul direct, acordul indirect, salarizarea pe baza de tarife sau
cote procentuale din veniturile realizate. Acordul direct sau indirect se aplica individual sau colectiv. Forma de salarizare care se utilizeaza la fiecare loc de munca este cea prevazuta în contractul colectiv de munca încheiat la nivelul fiecarei unitati.
Salariul cuprinde salariul de baza, sporurile si adaosurile la acestea.
Sistemul de sporuri la salariul de baza este format din:
· Sporuri pentru conditii grele de munca cum sunt: sporuri pentru conditii
grele , periculoase, nocive sau penibile de munca;
· Sporuri pentru orele lucrate peste programul normal de lucru si lucrul în
zilele libere si sarbatorile legale. Prin contractul colectiv de munca sau
contractul individual de munca se nominalizeaza fiecare fel de spor si se
mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza.
· Sporuri pentru vechime în munca ,
· Sporuri pentru lucrul în timpul noptii;
· Sporuri pentru exercitarea unei functii suplimentare;
Prin contractul colectiv de munca se poate preciza si acordarea " sporului de fidelitate fata de intreprindere" în functie de vechimea în aceeasi unitate si
rezultatele obtinute în munca. In contractul colectiv de munca sau in contractul individual de munca se nominalizeaza fiecare spor si se mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza.
Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate:
· Premiile acordate din fondul de premiere constituit pe seama fondului de
salarii;
· Cota - parte din profit ce se repartizeaza salariilor;
· Alte adaosuri.
Fiecare societate comerciala isi stabileste sistemul propriu de norme de munca si
normative de personal. Normele de munca pot fi exprimate si sub forma de norme de timp, norme de productie, sfera de atributii sau alte forme corespunzatoare specificului activitatii.
In afara drepturilor pentru munca prestata (salarii), salariatii beneficiaza si de alte
drepturi de personal acordate in baza normelor legale si a contractelor de munca ,
cum sunt indemnizatii pentru concediul de odihna, stimulente si premii de orice fel, care se platesc din fondul de salarii; indemnizatii de asigurari sociale suportate de unitati din fondul de salarii sau din bugetul asigurarilor sociale; alte drepturi de personal.
Salariul - reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii prestate.
Salariile acordate personalului constituie pentru unitatea care efectueaza plata o
cheltuiala de exploatare la nivelul salariilor brute impozabile. Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baza la care se adauga sporurile;indemnizatiile si alte adaosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca urmare a cresterii preturilor si tarifelor; avantajele in natura.
Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariu de baza;
compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului
Avantajele in natura reprezinta o parte a remuneratiei care nu este varsata sub
forma baneasca ci sub forma de bunuri si servicii.
Principalele retineri din salariu sunt: impozitul pe salariu; contributia salariatilor
pentru pensia suplimentara; contributia personalului la asigurarile sociale si de
sanatate , avansurile banesti si avantajele in natura acordate; retineri din valori
datorate tertilor sub forma de chirii; cumparari cu plata in rate, alte retineri din
salariu.
Retinerile din salariile personalului reprezantand chirii; cumparari cu plata in rate
sau alte obligatii opozabile salariatilor si datorate tertilor se efectueaza ca urmare
a existentei unor relatii contractuale sau a unor titluri executorii.



2.3 Salariul de baza



Salariul de baza poate fi stabilit pe ora, zi sau luna, pentru personalul din sectorul bugetar, salariile de baza , potrivit legii, sunt lunare.
In cazul in care o persoana nu a lucrat intreaga luna , salariul corespunzator perioadei lucrate se calculeaza prin inmultirea salariului de baza ce revine pentru
o zi lucratoare din acea luna (calculat prin impartirea salariului de baza lunar la
numarul de zile lucratoare din luna respectiva , stabilite potrivit legii) cu numarul
de zile lucrate.
Trecerea de la salariile lunare la cele orare sau zilnice se face prin utilizarea duratei medii anuale, in ore sau in zile ale unei luni.
Durata medie pentru anul 1999 este de 21,5 zile lucratoare/luna, respectiv 172 ore/luna.
Personalul, pentru care salariul lunar se calculeaza pe baza salariului orar zilnic,
nu mai primeste in toate lunile acelasi salariu, intrucat numarul de zile lucratoare
si respectiv numarul de ore lucratoare variaza de la luna la luna, dar se asigura o
legatura mai buna intre cheltuielile de personal si volumul de munca prestat.



SALARIUL DE BAZA=SALARIUL DE INCADRARE+ INDEMNIZATIA DE CONDUCERE+SALARIUL DE MERIT

(pt.personalul didactic) (GRADATIA DE MERIT)+INDEMNIZATIA DE DIRIGINTE+INDEMNIZATIA DE INV.SPEC






SALARIUL DE BAZA=SALARIUL DE INCADRARE+INDEMNIZATIA DE CONDUCERE+SALARIUL DE MERIT

(PT.PERSONALUL AUXILIAR) (GRADATIA DE MERIT)+SPORUL DE STABILITATE+INDEMNIZATIA DE INV.SPEC







SALARIUL DE BAZA=SALARIUL DE INCADRARE+INDEMNIZATIA DE CONDUCERE+ SALARIUL DE MERIT

(pt. personalul nedidactic)



2.4 Determinarea salariului brut



Salariul este expresia baneasca a partii din venitul national destinat consumului individual si repartizata celor ce muncesc, proportional cu cantitatea si calitatea muncii depuse. Salariile se platesc angajatilor în doua transe: chenzina I (avans) si chenzina a II-a (lichidare). Plata chenzinei I se face pe baza "Listei de avans chenzinal", iar plata chenzinei a II-a pe baza "Statului de plata al salariilor".

Venitul reprezinta sumele sau valorile încasate sau de încasat din: livrari de bunuri, executari de lucrari, prestari de servicii, executari de obligatii legale sau contractuale.

Potrivit Codului fiscal, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani si/sau natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate în baza unui contract de individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate de munca.

Potrivit noii reglementari, sunt asimilate salariilor, pe lânga veniturile prevazute în Ordonanta Guvernului nr. 7/2001, si sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii în alta localitate, în tara si în strainatate, în interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice.



Veniturile salariale obtinute de angajati se compun din:




Salariu de baza + Alte drepturi salariale = Venit brut




Sau




Salariul realizat + Adaosurile la salariu = Venitul brut realizat




2.5 Sporuri la salariul de baza



Sporurile se utilizeaza pentru diferentierea salariilor in raport cu conditiile in care
se desfasoara activitatea, cu vechimea in munca sau in raport cu alte elemente.


2.5.1. Angajatii din invatamint(personal didactic,didactic auxiliar si nedidactic) beneficiaza la functia de baza de un spor de vechime in munca de pina la 25% diferentiat in functie de vechimea in munca.(art 7 din HG.281/1993)

intre 3-5 ani vechime in munca = 5%

intre 5-10 ani vechime in munca = 10%

intre 10-15 ani vechime in munca =15% din SALARIUL DE BAZA

intre 15-20 ani vechime in munca = 20%

peste 20 de ani vechime in munca = 25%

Pentru acordarea sporului de vechime in munca,angajatorul va lua in considerare toate perioadele lucrate de catre salariat indiferent de locurile de munca.

Sporul corespunzator vechimii in munca se plateste cu incepere de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca prevazuta in transa respectiva.

Sporul de vechime in munca se acorda si personalului pensionat pentru limita de virsta corespunzator vechimii in munca dobindita in intreaga activitate,numai daca acesta este angajat in baza unui nou contract de munca.

Daca un angajat are doua sau mai multe norme in aceeasi unitate sau in unitati diferite ,acesta beneficiaza de spor de vechime numai o singura data la unitatea unde are functia de baza.

Pensionarii pentru limita de virsta care se angajeaza pe baza unui contract individual de munca ,beneficiaza de sporul de vechime corespunzator vechimii in munca dobindite in intreaga activitate.



2.5.2 Sporul pentru lucru in timpul noptii . Potrivit art. 115 din Codul muncii, se considera munca in timpul noptii aceea care se presteaza in intervalul cuprins intre orele 22:00 6:00, cu posibilitatea abaterii in cazuri justificate, cu o ora in minus sau in plus fata de aceste limite.Persoanele al caror program de lucru se desfasoara in timpul noptii, durata timpului de munca este mai mica cu o ora decat durata muncii prestata in timpul zilei, fara ca acesta sa aduca o scadere a remunerarii. In contractul colectiv de munca unic national s-a prevazut ca unitatile unde procesul muncii este neintrerupt sau conditiile specifice ale muncii o impun, programul de lucru din timpul noptii poate fi egal cu cel al zilei.
Munca prestata in timpul noptii se plateste un spor de 25% din salariul de baza,
daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin jumatate din programul de lucru.
De acest spor beneficiaza si salariatii care lucreaza in conditii deosebite , unde
Durata timpului de munca este mai mica de 8 ore pe zi.



2.5.3 Sporul pentru ore suplimentare. In contractul colectiv de munca se prevede ca orele prestate la solicitarea patronului peste programul normal de lucru stabilit in unitate sunt suplimentare .Salariatii pot fi chemati sa presteze ore suplimentare numai cu consimtamantul lor, dar pentru prevenirea sau inlaturarea unor calamitati naturale ori altor cazuri de forta majora, salariatii au obligatia de a presta munca suplimentara ceruta de cel ce angajeaza.
Orele suplimentare se compenseaza cu timpul liber corespunzator, iar cele care nu au putut fi compensat pana la sfarsitul lunii se platesc cu un spor fata de tariful pentru orele normale.
Potrivit art.120 din Codul muncii, sporul este de :
· 50% din salariul de baza pentru primele 2 ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru
· 100% din salariu de baza pentru orele ce depasesc primele 2 ore pentru
munca prestata in zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatori legale si
in celelalte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza.
Aceste cuantumuri de sporuri pentru orele suplimentare sunt prevazute si pentru
unitatile bugetare. Numarul de ore suplimentare nu trebuie sa depaseasca anual 120 ore.



2.5.4 Spor predare simultana(art 8b din HG 281/1993)-se acorda personalului didactic care asigura predarea simultana la doua ,trei sau patru clase de elevi si reprezinta 7%,10%,15% din salariul de baza.



2.5.5. Spor conditii vatamatoare(art.8a din HG 281/1993,art.14 din OG 3/2006)-se acorda personalului didactic,didactic auxiliar si nedidactic care isi desfasoara activitatea in conditii periculoase,vatamatoare,nedorite si dificile si este de pina la 10% din salariul de baza.(proportional cu timpul lucrat).

Locurile de munca,categoriile de personal,marimea concreta a sporului se stabilesc de catre Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.



2.5.6 Spor conditii grele de munca(art 8c din HG 281/1993)-se acorda personalului didactic,didactic auxiliar si nedidactic care isi desfasoara activitatea in conditii grele de munca, si este de pina la 15% din salariul de baza.

Locurile de munca,categoriile de personal,marimea concreta a sporului si conditiile de acordare se stabilesc de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.



2.5.7 Spor pentru control financiar preventiv(art.13 alin 7 din Legea 84/2003)-se acorda persoanelor desemnate sa efectueze controlul financiar preventiv propriu dintr-o unitate si este de pina la 25% din salariul de baza.La unitatile unde se numesc doua sau mai multe persoane care sa exercite activitatea de control financiar preventiv propriu sporul de 25% se imparte la numarul persoanelor.



2.6 Indemnizatii de conducere



Exista INDEMNIZATIA DE CONDUCERE:

- directorul are un spor intre 25%-35%

- directorul adjunct are un intre 20%-25%

- secretarul sef are un spor intre 8%-15%

INDEMNIZATIA DE CONDUCERE: se acorda in raport cu functia de conducere indeplinita,marimea unitatii de invatamint si compexitatea activitatii.Este o indemnizatie care face parte din salariul de baza si se calculeaza ca procent la salariul de incadrare.
Indemnizatiile de conducere

Ø pentru contabili sefi - maxim 40% din salariul de incadrare(OG 3/2006)

Ø pentru secretari sefi - maxim 20% din salariul de incadrare(OG 4/2006)

duminică, 2 martie 2014

Clubul de la Monaco

Scretul Monaco 

La 2.000 de km de Romania, pe o stanca scaldata de Mediterana se afla a doua cea mai mica, dar si cea mai dens populata tara din lume: Monaco. Intinsa pe doar doi km patrati, minuscula tara este terenul de joaca pentru cei bogati si celebri, un loc in care legendele si miturile prind viata.

Pe cat de mic, pe atat de faimos, principatul monegasc detine multe recorduri - aici este cea mai mare speranta de viata din lume, cu aproape 90 de ani. Monaco are cea mai mica rata a saraciei din lume si cel mai mare numar de milionari si miliardari pe cap de locuitor, peste 30 la suta din populatie este alcatuita din bogati care au conturi cu multe cifre.

Cea mai scumpa piata imobiliara din lume este tot aici cu aproape 60 de mii de euro pe metru patrat.
Intre cei 38 de mii de locuitori sunt si cateva sute de romani care au venit sa-si faca aici un rost si sa-si construiasca o cariera - doctori sau antreprenori care isi construiesc cu greu o afacere, dar si romani care au venit atrasi de paradisul fiscal pentru a scapa de taxele din tara. Aici nu se percepe niciun impozit pe venitul personal si ani de zile relaxarea cu privire la politicile de spalare de bani, inclusiv in faimosul cazino din Monte Carlo au dus la presupuse infractiuni care nu au fost investigate corespunzator niciodata. Industria offshore a inflorit si a atras personaje controversate care si-au facut de multe ori banii in afaceri cu statul roman sau la limita legii si care au preferat sa-si doseasca aici averile in conturi anonime.

Georges Marsan este primar in Monaco de mai bine de 14 ani. In agenda sa incarcata, intre intalniri cu potentiali investitori, ne vorbeste cu placere despre comunitatea romaneasca pe care o cunoaste foarte bine. “Este o comunitate foarte bine integrata in Monaco. Sunt multi doctori romani, unii la Centrul cardio-toracic. Romanii sunt prezenti in lumea medicala, dar si in lumea farmaceutica pentru ca noi avem in Monaco o industrie farmaceutica, o industrie cosmetica unde sunt si aici romani rezidenti, care lucreaza in aceste domenii”. Vezi Sursa AICI

Mai multe evenimente din ultimele săptămâni au tulburat liniştea în clubul de la Monaco • Dispariţia lui Codruţ Marta şi arestarea soţiei acestuia au agitat apele în rândul milionarilor români de la Monte Carlo • De curând, Dan Fisher, unul dintre membrii marcanţi ai acestui grup, a încetat din viaţă • De clubul de la Monaco se leagă numele unor importanţi membri ai regimului Băsescu, precum Adriean Videanu sau Gheorghe „Bebe" Ionescu
Liniştea milionarilor români reuniţi în celebrul „grup de la Monaco" a fost tulburată în ultimele săptămâni. Dispariţia fostului şef de cabinet al lui Sorin Blejnar, Codruţ Marta, şi arestarea soţiei acestuia, Andreea Elena Marta, pentru constituirea unei rețele de șantajare a persoanelor publice, cu ajutorul unor prostituate de lux, au agitat apele în rândul oamenilor de afaceri care îşi fac veacul la Monaco. Iar, acum, „ocultul" grup de la Monaco, unde afacerile se împletesc cu sexul, începe să iasă la suprafaţă. Cine sunt cei mai cunoscuți afaceriști și politicieni români care își etalează opulența în această adevărată capitală a luxului și a snobismului? Ce afaceri rostogolesc? Ce pasiuni au? Sunt doar câteva întrebări la care ZIUAnews răspunde.

Gabriel „Puiu" Popoviciu are 53 de ani și o avere estimată la circa 420 de milioane de euro, dobândită din afaceri imobiliare, hoteluri și restaurante. A dezvoltat afacerile împreună cu Radu Dimofte dar, în urmă cu câțiva ani, s-au despărțit, iar fiecare și-a tras „felia" sa de business. Este nașul de cununie al lui Ionuț Costea, ex-președinte al Eximbank și cumnatul lui Mircea Geoană.

Ion Țiriac, 73 de ani, deține o avere de aproximativ un miliard de euro, obținută din comerțul auto, afaceri imobiliare, banking și asigurări. Este pasionat de vânătoare și prieten cu primarul din Monte Carlo, Georges Marsan.

Dan Fisher, decedat săptămâna trecută, la Berlin, la vârsta de 61 de ani, a fost un apropiat al multor guvernări, după 1989. A lăsat în urma sa o avere de circa 350 de milioane de euro, obținută din turism, afaceri imobiliare și financiare. Era prieten bun cu Ion Țiriac, Cătălin Harnagea, Dorin Marian și Alexandru Bittner.

Bogdan Buzăianu, „băiatul deştept" din energie care a fondat Energy Holding, firmă care și-a luat „zborul" de pe urma unui contract controversat de retehnologizare a Porților de Fier. Are o avere de 90-100 de milioane de euro și s-a remarcat prin petrecerile extravagante întreținute cu artiștii plătiți cu sume exorbitante. Numai la ultima aniversare a zilei sale de naștere, formația U2 a fost recompensată cu 650.000 de euro pentru melodiile cântate.

Nicolae Dumitru, cunoscut ca Niro, deține, la cei 47 de ani, o avere estimată, conform Top Capital, la peste 40 milioane de euro, obținută din afaceri imobiliare și comerț (Dragonul Roșu și Complexul Europa). Este prieten la cataramă cu Dan Andronic, Cosmin Gușă și Dorin Cocoș.
Dragoș Dobrescu, un personaj extrem de retras, dar cunoscut în timpul campaniei electorale ca fiind un susținător înfocat al liberalului Rareș Mănescu. El deține o avere estimată la 130-150 de milioane de euro, rezultată din afacerile imobiliare derulate prin intermediul firmei "Monolit".

Radu Dimofte, om de afaceri discret, care și-a făcut averea de peste 400 de milioane de euro din business-urile imobiliare și din construcții, derulate împreună cu Puiu Popovici.

Elan Schwartzenberg, la cei 45 de ani, este deținătorul unei averi de circa 50 de milioane de euro, dobândite din afaceri imobiliare și publicitate. S-a remarcat prin căsătoria cu Mihaela Rădulescu și prin faptul că susține că este patronul de la Realitatea TV.

Dan Petrescu este un om de afaceri extrem de discret și s-a remarcat ca asociat în afacerile familiei Țiriac. Este prieten bun cu Adrian Sârbu și mai mulți moguli media, iar averea sa este evaluată la circa un miliard de euro.

Raul Doicescu, patronul firmei de construcții Bog'Art, a realizat, la cei 63 de ani ai săi, o avere de aproximativ 30 de milioane de euro. S-a remarcat ca prieten la cataramă cu Gheorghe „Bebe" Ionescu și Adriean Videanu.

Cristian Burci controlează grupul Internațional Railway Systems, Astra Vagoane Arad, Meva Turnu Severin, Romvag Caracal, Servtrans și Cupon Pro. La 47 de ani, deține o avere de 300 de milioane de euro.

Carmen Adamescu deține, împreună cu soțul ei, Dan Grigore Adamescu, o avere de circa un miliard de euro, obținută din afaceri imobiliare, construcții, energie, media, asigurări și hoteluri.

Cătălin Voloşeniuc este fiul ultimului director al Bancorex, Vasile Voloşeniuc. Este cunoscut ca un client tradițional al Principatului Monaco, fiind remarcat în compania lui Cristian Burci și Dan Fisher.

Bobby Păunescu deține o avere de 220 de milioane de euro, obținută din proiecte imobiliare, media și hoteluri. Este cunoscut ca regizor și scenarist, remarcându-se prin propulsarea în cinematografie a prietenei sale Monica Bârlădeanu.

Gheorghe „Bebe" Ionescu este cunoscut ca prieten la cataramă și partener de table al lui Adriean Videanu, cu o avere însemnată, dar care nu a fost niciodată evaluată. A fost director general FPS, ex-director în compania Sidex Internațional Ltd., asociat, prin intermediul soției, cu Adriean Videanu, numit de Ministerul Economiei în consilii de administrație la Petrom, Eximbank, BCR. A intrat în atenția presei datorită relației pe care fiul său Bogdan Ionescu-Sida o are cu Elena Băsescu, fiica cea mică a președintelui României.

Codruț Alexandru Marta, fostul șef de cabinet al lui Sorin Blejnar, deține o avere de un milion de euro. Este prieten cu Dragoș Dobrescu, Radu Dimofte, Elan Schwartzenberg, Ion Țiriac și alți membri ai grupului de la Monaco. Acesta a fost numit în noiembrie 2009, prin ordin direct, de către ministrul Economiei de atunci, Adriean Videanu, în Consiliul de Administrație al Oil Terminal Constanța, înlocuindu-l pe Florin Vizan. O implicare a dispărutului Codruț Marta în afacerile petroliere din Constanța se leagă de dosarul celebrului contrabandist de motorină Peter Attila Racz, trimis în judecată în decembrie 2011, pentru o evaziune fiscală de circa 20 de milioane de euro.

Adriean Videanu este, la 50 de ani, un om de afaceri conectat la butoanele politicii românești, ca lider al PDL. A fost ministru pentru coordonarea activităților în domeniul economic, primar al Bucureștiului, ministru al Economiei. S-a remarcat ca un apropiat partener de table și împrumuturi al lui Gheorghe „Bebe" Ionescu și prieten al lui Gabriel „Puiu" Popoviciu.

Rareș Mănescu, la 43 de ani, este noul primar al Sectorului 6 și, în același timp, vicepreședinte al PNL. Este cunoscut ca un apropiat al lui Dragoș Dobrescu, cei doi fiind adesea văzuți împreună la Monaco. Ion TELEANU
ZIUAnews prezintă, în premieră, o parte din componenţa ocultului club al milionarilor români reuniţi la Monte Carlo
Printre temele principale ale Teoriei Conspiratiei se regasesc si cele legate de gruparile ocultei economico-financiare ale planetei. Se disting prin zona de interes si aura de mister care pluteste in jurul lor,Grupul BilderergClubul de la Roma, insa foarte putina lume stie despreGruparea Monaco. Desi denumirea te-ar putea duce cu gandul la vreo organizatie cu parfum discret , realitatea este una mult mai prozaica. Un grup de milionari romani, toti beneficiari ai unor uriase afaceri cu statul, pe sistemul: „cine se aseamana se aduna”, si-au unit suficienta, aroganta si interesele visandu-se conducatorii din umbra ai finantelor romanesti. Despre adunare , au scris de-a lungul vremii jurnalistii de investigatii de la mai multe ziare centrale si s-au facut cateva emisiuni de televiziune foarte la obiect. In lumina noilor evenimente cu DNA in rolul lui Fat Frumos si cu oligarhii, mogulii, politicienii si coruptii abjecti pe post de zmei hamesiti, cred ca pica bine o reinprospatare a informatiei.
Iata mai jos, nu lista lui Schindler, ar fi fost mult prea nobil, ci lista milionarilor de la Monte Carlo,  Elan Schwartzenberg, membru de vaza al gruparii :
  1. Dragos Dobrescu: 130-150 de milioane de euro. Imobiliare.Patron Romprest. Casă de vacantă în Monaco. Pasiune: vânătoarea. Unul din liderii “Grupării Monaco”.
  2. Radu Dimofte: 53 de ani. 400-420 de milioane de euro. Imobiliare, construcții. Reședintă: Monaco, 7 Av. Princesse Grace, Houston Palace, Monte Carlo 98.000. Pasiune: vânătoarea.
  3. Gabriel “Puiu” Popoviciu: 53 de ani. 400-420 de milioane de euro. Imobiliare, hoteluri, restaurante. Băneasa Investment. Reședință: Monaco, Houston Palace. Vecin cu Radu Dimofte.
  4. Gheorghe “Bebe” Ionescu: 54 de ani. Avere: nu a fost evaluată. Fost director general FPS, fost director în compania Sidex International Ltd, asociat – prin intermediul soției cu Adriean Videanu, numit în consilii de administrație la Petrom, Eximbank, BCR de către ministerul Economiei. Casă în Monaco.
  5. Radu Budeanu: 22 milioane de euro. Patron CanCan Media. Tabloide. Un cunoscător al Principatului Monaco.
  6. Adriean Videanu: 43 de ani. Om de afaceri, fost ministru de stat pentru coordonarea activitătilor în domeniul economic, fost primar al Bucureștiului, fost ministru al Economiei, lider PDL. Apropiat de Gheorghe “Bebe” Ionescu și Gabriel “Puiu” Popoviciu. Un vizitator des al Principatului Monaco.
  7. Raul Doicescu: 63 de ani. 22-30 de milioane de euro. Bog’Art. Construcții. Un vizitator des al Principatului Monaco.
  8. Rares Mănescu: 43 de ani. Vicepresedinte PNL. Apropiat al lui Dragos Dobrescu.
  9. Sorin Blejnar: Avere neevaluată. Bugetar. Fost sef al ANAF. Un fin cunoscător al Principatului Monaco.
  10. Codruț Marta. Declarație de avere: peste 1 milion de euro. Afacerist, fost șef de cabinet al lui Sorin Blejnar. Prieten cu Dragoș Dobrescu, Radu Dimofte, Elan Schwartzenberg, Ion Țiriac și alți membri ai Grupării Monaco. Disparut fara urma. Apartament în Monaco. Pasiune: vânătoarea, doamnele și băutura.
  11. Frații Bogdan și Constantin Buzăianu. Bogdan Buzăianu: 90-100 de milioane de euro. Trader. Fondator al Energy Holding. Casă de vacantă: în Monaco și Elvetia.
  12. Elan Schwartzenberg: 45 de ani. 50 de milioane de euro. Domenii: media, imobiliare, publicitate, firme off-shore. Fost patron Realitatea TV.Plecat in Israel.
  13. Ion Țiriac: 73 de ani. 1 miliard de euro. Domenii: auto, imobiliare, banking, asigurări. Casă de vacantă: Monaco. Pasiune: vânătoarea.
  14. Dan Petrescu: 1 miliard de euro. Asociat în afacerile familiei Țiriac: Unicredit Țiriac Bank, holdingul Rocar, plasamente imobiliare. Rezident Monte Carlo, Av. Princesse Grace, Columbia Palace.
  15. Nicolae Dumitru, zis Nicu Niro: 47 de ani. 40 de milioane euro. 15 firme. Dragonul Roșu, Complexul Europa, Grand Hotel du Boulevard, Niro Impex 93, Niro 95 Impex, Micro Prod, Central Residencial Park, Servinvest 95, Niro Comercial, Isoconstruct, Yins International Trading Group, Overland Guard, Flora International, Cafeneaua Veche, Zona Balcanilor. Casă de vacanță: Avenue de la Madone, Monaco.
  16. Dan Fisher: 350 de milioane de euro. Imobiliare, turism, off-shore. Apropiat al multor guvernări de după 1989. Rezident Monaco.
  17. Cristian Burci: 47 de ani. 300 de milioane de euro. Controlează grupul International Railway Systems, Astra Vagoane Arad, Meva Turnu Severin, Romvag Caracal, Servtrans, Cupon Pro. Rezident Monaco.
  18. Carmen Adamescu: Soția lui Dan Grigore Adamescu. Avere familia Adamescu: 1 miliard de euro.
  19. Dan Grigore Adamescu, 64 de ani, om de afaceri, deține: Asta Asigurări, Unirea Shopping Center, Topex, Medien Holding (trustul care deține România Liberă), acțiuni la Baumeister, Mega Construct (energie), City Business Center, Modern Business Center, Rex International, Pullman, Mega Vision. Apartament Av. Princesse Grace, Columbia Palace, Monaco.
  20. Cătălin Voloşeniuc: Fiul ultimului director al Bancorex, Vasile Voloseniuc. Un tradițional client al Principatului Monaco.
  21. Bobby Păunescu: 220 de milioane de euro. Regizor și scenarist. Hoteluri, media, proiecte rezidențiale. Un client al Principatului Monaco.
Daca parcurgem lista cu atentie, observam ca unii dintre ei sunt arestati pentru fapte de coruptie, altii sunt cercetati de catre DNA, iar unii nu se simt prea bine.
Ca o ironie a sortii, Gruparea Monaco, si-a propus formal, pentru perioada 2012 – 2016 dezvoltarea și implementarea unei serii de măsuri, elaborate în spiritul filantropiei, responsabilității sociale și a costeficienței, având ca beneficiari cetățenii României.

GRUPAREA MONACO. Cea mai exclusivistă grupare afaceristo – politică din România, care există de mulți ani. Bogaţii României se adună vara în casa din Monte Carlo a lui Adnan Khashoggi, un turco-saudit implicat în imobiliare şi comerţ cu arme, cu vile scumpe şi celebre la Mediterana şi cu mari afaceri în toate ţările puternice ale Europei şi ale Americii.
În casa lui Khashoggi s-au reunit pentru discuţii secrete şi părţi în conflict din fostul război iugoslav şi facţiuni rebele din fosta URSS precum şi familia Bin Laden.
 Dragoș Dobrescu:45 ani. Peste 200 de milioane de euro. Imobiliare, deţine grupul de firme Monolit, prin care controlează mai multe clădiri de birouri din Bucureşti, situate în zone precum Bulevardul Primăverii, Piaţa Charles de Gaulle sau Băneasa. Casă de vacanță în Monaco. Pasiune: vânătoarea. Personaj extrem de retras. Unul din liderii “Grupării Monaco” și suspectul principal în cazul dispariției lui Codruț Marta.
Radu Dimofte: 53 de ani. 400 - 420 de milioane de euro. Imobiliare, construcții. Controlează împreună cu partenerul său Gabriel Popoviciu unul dintre cele mai mari proiecte imobiliare din București și anume Băneasa Shopping City, care valorează mai mult de 2 miliarde de euro. Deține afaceri în domeniul imobiliar și hotelier, fiind proprietarul unor spații comerciale și clădiri de birouri din București. Reședință: Monaco, 7 Av. Princesse Grace, Houston Palace, Monte Carlo 98.000. Pasiune: vânătoarea.
Gabriel “Puiu” Popoviciu: 53 de ani, ginere al fostului demnitar comunist Ion Dincă. 400 - 420 de milioane de euro. Imobiliare, hoteluri, restaurante. Băneasa Investment, Howard Johnson, Casa Doina, Alltrom, IKEA, Comaliment, Pizza Hut, KFC - sunt firme care se leagă într-un fel sau altul de Popoviciu. Al doilea proprietar de hoteluri din București, prin cele trei unități pe care le controlează, Howard Johnson Grand Plaza, Ramada Plaza și Ramada Parc. A participat și la privatizarea societăților Comaliment, Herăstrău, A.S.D. Miorița și Practic (fosta ICL Alimentara) și s-a aflat în spatele „tunului” de 320 de milioane de euro, în cazul „Ștrandul Tineretului”. Reședință: Monaco, Houston Palace. Vecin cu Radu Dimofte. Prieten cu Adriean Videanu. Naș de cununie al lui Ionuț Costea (președinte Eximbank, cumnat al lui Mircea Geoană).
Gheorghe “Bebe” Ionescu: 54 de ani. Avere: nu a fost evaluată. Pe val în timpul PDL, numit în consilii de administrație la Petrom, Eximbank, BCR, Timpuri Noi SA, de către ministrul economiei Adriean Videanu. Fost director în compania Sidex International Ltd, asociat - prin intermediul soției cu Adriean Videanu.
Din 1998 a fost director de strategii și directorul general al Fondului Proprietăţii de Stat (FPS) unde lucra din 1993, instituţia care avea în administrare 70% din economia naţională. În 1998 Videanu cumpără Marmosin de la FPS și se asociaza cu Sida Ionescu, soţia lui Bebe Ionescu în societatea Equity Invest SA, care avea în 2010 rulaj mediu 770.000 euro, iar în ianuarie 2011 a crescut la 12 milioane de euro, prin tranzacţionarea Fondului Proprietatea.
Casă în Monaco. Cuscrul lui Traian Băsescu.
Radu Budeanu: 36 ani, jurnalist român, fiul lui Radu Budeanu, reputat comentator de politică externă, care a lucrat în Televiziunea Română în anii '70, iar până în '90 a fost redactor-șef al revistei de politică externă Lumea si al Deliei Budeanu prezentatoare de programe și realizatoare de emisiuni la Televiziunea Română. 22 milioane de euro. Patron CanCan Media. Tabloide. Un cunoscător al Principatului Monaco.
Adriean Videanu: 53 de ani. Devenit unul dintre principalii lideri ai PD-L începând cu anul 2000, la alegerile locale din iunie 2000, unul dintre principalii organizatori alături de Liviu Negoiță și Vasile Blaga ai campaniei victorioase a lui Traian Băsescu, pentru Primăria generală a capitalei. Om de afaceri, fost ministru de stat pentru coordonarea activităților în domeniul economic, fost primar al Bucureștiului, fost ministru al economiei. Începând cu 2002, revista Capital îl consideră ca făcând parte din top 100 al celor mai bogați oameni din România. Averea sa este estimată în 2004, în momentul în care se pregătește să intre în guvernul Tăriceanu, la 30 de milioane de dolari, iar in 2009, aceeași revistă Capital consideră că averea lui Adriean Videanu ar atinge 200 - 220 de milioane de euro. Apropiat de Gheorghe “Bebe” Ionescu și Gabriel “Puiu” Popoviciu. Cu primul, partener de table și de împrumuturi. Un vizitator des al Principatului Monaco.
Raul Doicescu: 63 de ani, proprietarul şi preşedintele Bog’Art, cea mai mare companie de construcţii civile de pe piaţă cu proiectele: Catedrala Neamului, Africa, parcuri eoliene şi dezvoltări imobiliare. 220 - 300 de milioane de euro. Un vizitator des al Principatului Monaco. Prieten cu Adriean Videanu și Gheorghe “Bebe” Ionescu.
Rareș Manescu: 46 de ani, politician român, actualmente primar al Sectorului 6 din București (a atribuit un contract de consultanță financiară de 1 milion de euro, unei firme private TUD Business Consulting, firmă cu doar 21 de angajați); vicepreședinte și trezorier al Partidului Național Liberal, președinte al organizației PNL Sector 6. Apropiat al lui Dragoș Dobrescu, nașul său de cununie. Este căsătorit cu Ramona Mănescu, deputat în Parlamentul European. Cel mai bun amic al lui Elan Schwhartzenberg, unul din personajele cheie ale Grupului Monaco.
Sorin Blejnar: 45 ani. Avere neevaluată. De profesie, bugetar. Fost șef al ANAF. Potrivit procurorilor DIICOT, Blejnar ar fi blocat orice control sau inspecție fiscală la firmele folosite de membrii grupării „Motorina”, care a inițiat un mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pentru peste 5.000 de tone de motorină cumparată în regim suspensiv și comercializată pe piața internă. Un fin cunoscător al Principatului Monaco. Subaltern și mână dreaptă: Codruț Marta (disparut). Prieteni și parteneri: foarte mulți din Gruparea Monaco.
Codruț Marta: 41 ani, fost director de cabinet al lui Sorin Blejnar, dispărut pe 21 mai 2012 de lângă sediul televiziunii Realitatea TV din București. Declarație de avere: peste 1 milion de euro. Afacerist, fost șef de cabinet al lui Sorin Blejnar. DAT ÎN URMĂRIRE INTERNAȚIONALĂ. Prieten cu Dragoș Dobrescu, Radu Dimofte, Elan Schwartzenberg (unul dintre martorii de la cununia sa la starea civilă, căruia Codruț îi spunea “nașule”), Ion Țiriac și alți membri ai Grupării Monaco. Apartament în Monaco. Pasiuni: vânătoarea, doamnele și băutura.
Frații Bogdan și Constantin Buzăianu: Fondatorii Ennergy Holding și printre primii traderi privați de energie electrică. Bogdan Buzăianu: 90 - 100 de milioane de euro. Trader. Cel mai deștept băiat din energie și-a făcut intrarea timid în lumea afacerilor, la începutul anilor ‘90. Înainte să devină „mogulul energiei”, acesta a pus pe picioare câteva SRL-uri. După ce în 1997 a fost numit ca reprezentant al companiei elvețiene Sulzer Hydro/Va Tech Hydro în România, Buzăianu a ajuns în scurt timp să controleze piața energiei din România.
Acum, „băiatul deștept” nu se mai află la vedere în nicio companie din România și decis să o rupă cu țara sa natala și a făcut în 2007 cerere de renunțare la cetațenia română.
Fraţii Bogdan şi Constantin Buzăianu au un important portofoliu de terenuri. Împreună cu mai mulţi oameni de afaceri din ţară, Bogdan Buzăianu a concesionat, prin intermediul asociaţiilor de vânătoare pe care le deţine, zeci de mii de hectare de teren în Delta Dunării și deţin, prin Asociaţia de Vânătoare „Şoimul“, cel mai mare fond cinegetic din Deltă.  Bănuit a fi și în spatele Alpiq RomEnergie și Alpiq RomIndustries. Case de vacanță: în Monaco și Elveția.
În 2012, Bogdan Buzăianu și-a permis un mic capriciu de ziua lui: a chemat formaţia U2 să-i cante în Monte Carlo, pentru 650.000 de euro.
Elan Schwartzenberg: 48 de ani. 50 de milioane de euro. Domenii: media, imobiliare, publicitate, firme off-shore. Fost patron Realitatea TV. Prieten cu Codruț Marta, Sorin Blejnar și mai mulți membri ai Grupării Monaco. A fost căsătorit timp de patru ani cu realizatoarea și moderatoarea de emisiuni de radio și televiziune Mihaela Rădulescu, de care a divorțat în 2008. Au împreună un fiu, Ayan. Plăteşte anual aproximativ 180.000 de euro pentru a o întreţine pe vedetă şi pe fiul lor, în reședinţa din Monte Carlo. Mereu cu un pas înaintea procurorilor DNA, a plecat în 2012 în Israel, de unde este aproape imposibil de extrădat, după o afacere eşuată cu diamante cu primarul din Monte Carlo, Georges Marsan. 
Ion Țiriac: 76 de ani. 1 miliard de euro. Influent om de afaceri în Germania și România, domenii: auto, imobiliare, banking, asigurări. Printre puţinii membrii ai grupului cu activitate și viaţa relativ cunoscute de public. Casă de vacanță: Monaco. Pasiune: vânătoarea. Partener de vânătoare cu Elan Schwartzenberg, Codruț Marta, primarul din Monte Carlo Georges Marsan.
Dan Petrescu: 1 miliard de euro. Unul dintre cei mai discreți investitori în imobiliare, refuzând constant să acorde interviuri și declarații. Nu a acceptat niciodată să vorbească despre afacerile lui, cu atât mai puțin despre el însuși, nu există fotografii actuale cu el. Cei mai mulți dintre actorii din real-estate îl consideră cel mai mare investitor de pe piață. A venit din Germania după revoluție și a fost unul dintre primii parteneri de afaceri din țară ai lui Ion Țiriac. Controlează suprafețe mari de terenuri în Capitală și în țară. Mai vizibile sunt cele 15 - 20 de centre comerciale care includ hipermarketuri Real și galerii comerciale. Asociat în afacerile familiei Țiriac: Unicredit Țiriac Bank, holdingul Rocar, plasamente imobiliare. Bun prieten cu Adrian Sârbu și cu alți moguli. Rezident Monte Carlo, Av. Princesse Grace, Columbia Palace.
Nicolae Dumitru, zis Nicu Niro: 50 de ani, țigan născut în Ferentari. Cunoscut ca proprietarul grupului de firme Niro, care are în componenţă 20 de companii ale căror active sunt evaluate la peste 600 milioane euro şi o cifră de afaceri anuală de 180 milioane euro. Administrează zonele comerciale Dragonul Roșu, Complexul Europa, Grand Hotel du Boulevard, Niro Impex 93, Niro 95 Impex, Micro Prod, Central Residencial Park, Servinvest 95, Niro Comercial, Isoconstruct, Yins International Trading Group, Overland Guard, Flora International, Cafeneaua Veche, Zona Balcanilor. A dezvoltat unul dintre primele ansambluri rezidenţiale din Bucuresti, Central Park, (pe şoseaua Ştefan cel Mare) cu 458 de locuinţe.
În 2012 a intrat în UNPR, partidul vicepremierului Gabriel Oprea. Este acum secretar general adjunct, numărul 3 în partid şi are funcţia de preşedinte al departamentului “Relaţia cu mediul de afaceri”. Prieten cu Dan Andronic și Dorin Cocoș. Casă de vacanță: Avenue de la Madone, Monaco.
Cristian Burci: 50 de ani. 300 de milioane de euro. Controlează grupul International Railway Systems (care este și cea mai mare afacere a sa, având o cotă de piață de 3% din producția mondială de vagoane, lider european al sectorului) și companiile din industria feroviară Astra Vagoane Arad, Meva Turnu Severin, Romvag Caracal, Servtrans, precum și compania de trade marketing Cupon Pro. Deține și trustul de presă Adevărul Holding al cărui portofoliu include tabloidul Click și ziarul Adevărul. Pe 13 august 2014 la postul Antena 3 a fost difuzată o filmare preluată de pe postul CBS din anul 1990 în care Cristian Burci este filmat cu o cameră ascunsă - reporterii americani îl prezintă pe Burci ca fiind intermediar în traficul de copii. Rezident Monaco.
Carmen și Dan Grigore Adamescu: Soția lui Adamescu coordonează afacerea cu centre comerciale a familiei, respectiv proiectele Unirea Shopping Center din București și Brașov, cu venituri anuale de peste 20 milioane de euro. Avere familia Adamescu: 1 miliard de euro. Dan Grigore Adamescu, 67 de ani, om de afaceri, a lucrat înainte de Revoluţie ca responsabil la Consignaţia - Alimentare, magazin prin care se distribuiau produse de lux, greu de procurat pe vremea lui Ceauşescu - ţigări din import, măsline, cafea, whiskey (la fel ca Gioni Popescu, devenit ulterior general SRI, adjunct al lui Virgil Măgureanu).
Deține: Astra Asigurări, Unirea Shopping Center, Topex, Medien Holding (trustul care deține România Liberă), acțiuni la Baumeister, Mega Construct (energie), City Business Center, Modern Business Center, Rex Internațional, Pullman, Mega Vision. A investit şi în mass media, cumpărând „România liberă”, cotidian ce a devenit o tribună de propagandă pentru Traian Băsescu.
Anchetele efectuate au dovedit insolvenţe dubioase obţinute prin mită dată judecătorilor sindic şi că spre „România liberă” au fost sifonaţi din Astra nu mai puţin de 20 de milioane de euro. Sinuciderea avocatului său, devenit martor în dosarul mitei acordate judecătorilor sindic, i-a deschis lui Adamescu poarta spre arest. Cunoscut drept un mare jucător de poker. Apartament Av. Princesse Grace, Columbia Palace, Monaco.
Cătălin Voloşeniuc: Fiul lui Vasile Voloşeniuc, ultimul director al Bancorex în anii 90, fost director general adjunct al Băncii Franco-Române din Franţa şi fost preşedinte al Băncii de Comerţ Exterior. Cătălin Voloşeniuc este Managing Director pe Europa Centrală şi de Est la DepfaBank şi investitor la banca respectivă alături de tatăl său, transformată din fondul închis de investiţii DePfa Money Market, intrat pe piaţa locală pentru a specula dobânzile mari şi aprecierea leului (fondul avea şase investitori, printre care Vasile Voloşeniuc, Cătălin Voloşeniuc, Daniel Dăianu fost ministru de finanţe şi Răsvan Radu CEO al UniCredit Țiriac Bank). Un tradițional client al Principatului Monaco, în compania lui Cristian Burci.
Bobby Păunescu: 41 ani, regizor, producător, scenarist și om de afaceri român. 420 de milioane de euro. Hoteluri, media, proiecte rezidențiale.
În 2007, revista Capital anunța apariția unui nou miliardar român care, prin investițiile imobiliare din țară și de peste hotare, devenise posesorul unei averi estimate la 1,6 miliarde dolari, înainte de criză. El este și moștenitorul unui imperiu financiar ale cărui baze au fost puse de tatăl său, omul de afaceri George Constantin Păunescu. Este proprietarul ziarelor Evenimentul zilei, Capital, Curierul Național, Gazeta de sud, Gazeta de Olt precum și a televiziunii B1TV. In parteneriat cu compania americana Film Finances se numără printre cei care discută preluarea Studiourilor Media Pro de la Buftea, pe care compania-mama a Pro TV, CME, intenționează să le vândă.
Un client al Principatului Monaco. Surprins de paparazzi la întâlniri cu Elan Schwartzenberg și Codruț Marta.

O parte din acești oameni sunt prieteni cu actualul suveran al Principatului Monaco, Prințul Albert al II-lea de Monaco.
 Sursa: infobrasov.net