Se afișează postările cu eticheta inutile. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta inutile. Afișați toate postările

sâmbătă, 9 februarie 2013

Deturnare de 11 miliarde de lei din Fondul National de Dezvoltare

Nenea Varuj , a  uitat ca au disparut multe miliarde de Euro pe vremea domniei sale , iar acum vrea mai mult ? Vrea sa birjareasca tara asta fara milă ? Daca nu-i ajung banii din politica , sa mearga la tara , sa vada cum traiesc romanii noștri ! Adica incerci toate variantele care iti trec mata prin cap ? 
Dar pe romanii care sufera si din cauza matale nene Varuj , nu ai de gînd sa-i intrebi daca te vrea ?
Mata nu ai impresia ca va platim degeaba , ca ati distru Romania cu economia ei si cu agricultura cu tot ?

Se cauta 11 miliarde de lei
Se cauta 11 miliarde de lei Foto: HotNews.ro

Varujan Vosganian se considera o investitie straina si vrea sa fie primul manager privat din Guvern: Nu pot trai doar din salariul de politician


 Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, considera ca nu are obsesia capitalului romanesc, fiind el insusi o investitie straina in Romania. "Eu nu am obsesia capitalului romanesc. Eu insumi sunt investitie straina in Romania.  Bunicii mei au venit din Anatolia, asadar nu am aceasta prejudecata", a spus Vosganian in cadrul unui seminar organizat de Fundatia Romanian Business Leaders. Ministrul Economiei a mai spus ca nu se poate trai doar din salariul de politician si doreste sa fie manager privat in Guvern. 

"Eu am vorbit cu domnul Ponta. I-am spus:
Eu vreau sa fiu manager privat in Guvern. Daca eu aduc bani, sa-mi dati voie sa ca din banii acestia sa dau o parte oamenilor care i-au produs", a spus Vosganian.

Acesta a precizat ca nu se poate trai doar din salariul de politician. "Sunt in politica de 23 de ani, nu as fi putut trai numai din salariul de politician. Este din ce in ce mai greu, pe legislatia romaneasca si agentiile de integritate si toate rigorile opiniei publice, sa mai traiesti si din altceva decat din politica, pentru ca intri in tot felul de incompatibilitati. Pe viitor va trebui sa ne gandim", a precizat Vosganian.
de Claudia Pirvoiu http://media.hotnews.ro/media_server1/image-2012-03-28-11858507-0-rss.png     HotNews.ro   Vineri, 8 februarie 2013, 13:39 


Vezi și

1.  Schema de tratament pentru cazurile ușoare de Covid-19

2.  Romania traiește , încă ,  din inertia bogățiilor create in Epoca Comunistă

3.  Scara de valori a societății romanești 

4.  Hrana vie

5.  Europa privită din viitor 

6.  Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7.  Destinatii uimitoare pe glob

8.  Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9.  Duda a pus mâna pe Casa Regală

10.               Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

11.               Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

12.               A fi patriot nu e un merit, e o datorie.! 

13.               În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

14.               Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

15.               Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

16.               Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

17.               Fii propriul tău nutriționist

18.               Maya ramane o civilizatie misterioasa

19.               Slăbești daca esti motivat

20.               Serbet de ciocolata

21.               Set medical Covid necesar acasă

22.               Medicament retras - folosit în diabet

23.               Brexit-ul - Spaima Europei

24.               Virusul Misterios

25. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

26.               Sistemele solare - apă caldă

27.               Economisirea energiei electrice

28.                Hoțul de cărți

29.               Aparitia starii de insolventa

30.               TRUMP ESTE PRESEDINTE

31.               Microbii din organismul uman

32.               Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

33.               „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

34.               Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

35.               Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil

 



Unde s-au dus 11 miliarde de lei din Fondul National de Dezvoltare? Deturnare de fonduri sau inginerie contabila pentru acoperirea deficitului bugetar




 Premierul Emil Boc a anuntat ca Executivul vrea un fond national de investitii care sa poata pune la dispozitie resurse financiare pentru proiecte majore. Problema e ca, in acest moment, Romania mai are un instrument similar: Fondul National de Dezvoltare (FND), creat in 2006. Un fond alimentat cu 11 miliarde de lei din privatizarea BCR si alte privatizari. Destinatia reala celor 11 miliarde de lei este insa un mister. Declaratiile oficialilor sugereaza ca banii, destinati exclusiv investitiilor - potrivit legii, ar fi acoperit deficitul bugetar in ultimii trei ani. Ramine ca autoritatile in drept sa stabileasca daca este vorba de o uriasa deturnare de fonduri sau daca banii au fost mutati de la investitii catre plata salariilor si pensiilor printr-o inginerie contabila legala.

Informatia pe scurt:

  1. FND a fost constituit in 2006, de Guvernul Tariceanu, pentru a directiona catre investitii banii rezultati din privatizari
  2. Suma prevazuta pentru alimentarea FND se ridica la cel putin 11 miliarde lei
  3. Legea de functionare a FND prevede ca banii pot fi trasi doar pentru lucrari de investitii
  4. Un calcul simplu, realizat pe baza tuturor HG-urilor prin care s-au tras bani din Fond, arata ca doar circa 700 de milioane de lei au fost alocati pentru investitii. In 2009, ordonatorii principali de credite nu au solicitat sume din acest Fond
  5. Diferenta de peste zece miliarde de lei nu este asumata de nici un reprezentant al ultimelor 3 guverne
  6. Ministerul Finantelor sustine ca banii din Fond au fost folositi pentru acoperirea deficitului bugetar
  7. Fondul National de Dezvoltare trebuie reintregit, banii trebuie pusi la loc

Prima intrebare publica legata de sumele din FND a fost pusa de Traian Basescu la inceputul anului 2009, cu referire directa la Guvernul Tariceanu. Tot la inceputul lui 2009, si premirul Emil Boc cerea public fostului premier Tariceanu sa explice ce s-a intimplat cu banii. In vara lui 2009 s-a vorbit chiar de formarea unei comisii de ancheta la nivelul Parlamentului. Comisia nu a mai fost infiintata si nimeni nu a mai scos un cuvant despre bani. Hotnews.ro a incercat sa gaseasca urma banilor. Singurul indiciu gasit se refera la folosirea banilor pentru acoperirea deficitului bugetar.


Timp de citeva saptamini, reporterii HotNews.ro au incercat sa afle destinatia reala a banilor din Fondul National de Dezvoltare. Toate interpelarile adresate actualilor sau fostilor oficiali guvernamentali au primit raspunsuri ambigue. Ministerul Finantelor, de pilda, a spus sec: Banii au fost utilizati pentru finantarea deficitului bugetar. Problema e ca legea  care prevede infiintarea Fondului spune ca banii trebuiau folositi pentru investitii.

Vosganian: Sa ma lase Basescu o luna la Ministerul Finantelor si o sa arat cum poate fi reintregit fondul

Oameni apropiati Finantelor au declarat pentru HotNews.ro, sub acoperirea anonimatului: "banii au fost folositi, nu cheltuiti. Discutam aici despre 11 miliarde de lei care se pare ca au fost "folositi" pentru finantarea deficitului bugetar".

  • Suma reprezinta 2,2% din Produsul Intern Brut (PIB)

Fostul ministru al finantelor, Varujan Vosganian, sustine ca sumele au fost utilizate temporar pentru operatiuni de trezorerie, iar fondul poate fi reintregit prin emiterea unor titluri de stat. "Sa ma lase Basescu o luna la Ministerul Finantelor si o sa reintregesc fondul", este raspunsul lui Vosganian la o intrebare adresata de HotNews.ro.


Daniel Daianu, fost ministru de finante in anii '90, considera ca daca nu ar fi folosit banii din Fondul National de Dezvoltare, statul ar fi putut sa gaseasca alte solutii pentru reducerea deficitului bugetar. "La vremea respectiva, daca nu s-ar fi folosit banii din FND, statul ar fi avut doua cai: ori sa renunte la finantarea unor lucrari, adica sa reduca deficitul bugetar, fie sa emita obligatiuni pe piata si sa ridice bani de pe piata interna sau de pe piata externa. In loc sa emita obligatiuni, a utilizat bani din FND. Eu nu discut utilizarea banilor, eu discut aspecte de tehnica finantarii si de optiuni in executia bugetara", a declarat pentru HotNews.ro, Daniel Daianu.






Cum explica surse din Ministerul Finantelor utilizarea banilor:

        * "Ei sunt in contabilitate, dar nu mai existau ca si sold nefolosit in cont. Se puteau folosi pentru investitii, dar atata timp cat nu au fost folositi, atat timp cat erau in contabilitate, erau in cont la banca, era in regula si puteai sa-i folosesti altadata. Dar problema ridicata si de premier si de presedinte e ca nu erau intr-un sold disponibil in contul din banca, ci erau folositi pentru finantarea deficitului. Pe parcurs s-a facut finantarea deficitului prin alte imprumuturi, de la FMI, de la Comisie, si banii au revenit. Erau in jur de 11 miliarde lei. Erau in trezorerie si au fost folositi. In contabilitatea sunt, dar fizic nu mai erau ca sold disponibil pentru ca erau folositi pentru finantarea deficitului. Pot sa ramana in trezorerie sa finanteze deficitul la o adica, daca ai probleme.

        * Potrivit acestora, principala destinatie a veniturilor din privatizare este finantarea deficitului. "Dar in acelasi timp poti si sa iei din ei si sa dai la investitii", au precizat sursele mentionate. Acest lucru pare surprinzator in conditiile in care actul normativ privind infiintarea FND precizeaza ca banii din privatizare sunt folositi pentru investitii. Reprezentantii ministerului spun altceva: Principalul scop scris in lege este de finantare a deficitului. Sa ai bani tot timpul pentru finantarea deficitului. Si acum poti sa folosesti si pentru dezvoltare cat iti permite spatiul fiscal si deficitul, dar destinatia acestor venituri din privatizare pentru asta sunt- finantarea deficitului.

        * Reprezentantii de la Finante mai spun ca banii folositi pentru finantarea deficitului bugetar inainte de 2009 au fost "pusi la loc". "Noi asta am facut. Noi ne-am imprumutat mai mult ca sa-i avem pusi la loc, dar problema esta ca nici nu poti sa te apuci sa-i cheltui acum pentru ca asta ar insemna cresterea deficitului, pentru ca veniturile bugetare nu sunt considerate venituri bugetare anuale, iar cheltuiala e cheltuiala".

        * Reprezentantii Ministerului Finantelor invoca OUG 146/2002 privind formarea si utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului ca justificare in ceea ce priveste utilizarea banilor din FND pentru finantarea deficitului bugetar.

Vladescu: Cheltuirea acelor bani fara punerea lor la loc a fost o eroare de decizie

Intr-un interviu acordat HotNews.ro in februarie 2010, ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a afirmat ca banii au fost cheltuiti legal, insa "problema este ca exista in stoc o lichiditate, in trezorerie, care a fost cheltuita si nu a mai fost refacuta". "Problema a fost de oportunitate. A fost bine ca Romania a ramas fara nici o rezerva in trezoreria ministerului de finante? Opinia mea e ca a fost o greseala si trebuia finantat acel deficit (...) Cheltuirea acelor bani fara punerea lor la loc a fost o eroare de decizie", a precizat ministrul.





Daca pana acum ati inteles cat de cat, iata ce spune legea:

Guvernul Tariceanu a emis in octombrie 2006 Ordonanta de Urgenta 113privind infiintarea Fondului National de dezvoltare (FND). Potrivit actului normativ, banii proveniti din privatizari urmau sa fie folositi pentru investitii. Seful Executivului de atunci, Calin Popescu Tariceanu, a dat asigurari ca banii obtinuti din privatizare vor fi cheltuiti in mod transparent de data aceasta, nu asa cum se proceda in trecut (exemple negative fiind privatizari precum Petrom sau Romtelecom).

Ex-premierul a precizat la vremea aceea ca sumele obtinute din privatizarea BCR nu vor merge in consum, ca in trecut, ci catre "ameliorarea starii infrastructurii". Tariceanu a spus in mai multe ocazii ca cele 2,25 miliarde de euro intrate in contul statului din privatizarea BCR vor fi utilizate pentru proiecte de infrastructura. "Vrem ca acesti bani sa mearga spre proiecte concrete de infrastructura. Ma refer aici nu numai la infrastructura rutiera, ci si la infrastructura din educatie si cea a sistemului sanitar", a afirmat fostul premier.

In perioada in care a fost infiintat Fondul National de Dezvoltare, ministru al Finantelor era Sebastian Vladescu. "Fondul National de Dezvoltare va cuprinde toate veniturile din privatizare, iar directionarea sumelor catre diferite domenii se va face prin hotarari ale Guvernului", a explicat atunci Vladescu.

Potrivit acestuia, in afara de banii obtinuti din BCR mai existau sume care totalizau circa un miliard de euro. Vladescu a mai afirmat, in acea perioada, ca banii vor fi investiti, in mare parte, in infrastructura rutiera.

Motivele infiintarii FND sunt expuse chiar in actul normativ de infiintare:

  •        necesitatea asigurarii prompte si transparente, incepand cu anul 2007, a finantarii proiectelor de investitii in infrastructura, a necesitatilor provocate de retrocedarea/restituirea activelor imobiliare, precum si suplimentarii fondurilor necesare derularii unor programe/proiecte care beneficiaza de
  • finantare din fonduri europene,
  •        asigurarea unui mecanism de utilizare a veniturilor existente si viitoare incasate din procesul de privatizare,
  •        faptul ca destinatiile prevazute a fi finantate nu beneficiaza de resurse bugetare suficiente, fiind necesara asigurarea surselor de finantare corespunzatoare incepand cu exercitiul bugetar aferent anului 2007,
  •        precum si faptul ca veniturile din privatizare existente in contul curent al Trezoreriei Statului sau in contul in valuta deschis la Banca Nationala a Romaniei constituie surse de finantare lichide si utilizabile imediat, care nu au asociate alte costuri, fiind practic cele mai ieftine surse de finantare avute la dispozitie,in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata.

    Potrivit OUG 113/2006, FND se aproba anual, prin legea bugetului de stat si are trei subdiviziuni:

  •          fondul destinat finantarii proiectelor de investitii in infrastructura si a altor proiecte prioritare;
  •          finantarea cheltuielilor generate de constructia de obiective in cazul in care s-au efectuat retrocedari;
  •          fondul destinat suplimentarii fondurilor necesare derularii unor programe sau proiecte care beneficiaza de finantare din fonduri europene.

Doar 700 milioane de lei au fost alocati prin HG pentru investitii. Anul trecut nu a fost solicitata nici o suma

Potrivit legislatiei, fondul se repartizeaza, la propunerea unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale, pe baza de Hotarari ale Guvernului. Cu sumele alocate din Fond se suplimenteaza bugetele ordonatorilor principali de credite, care vor fi evidentiate distinct si nu vor putea fi utilizate decat pentru destinatiile pentru care au fost aprobate.

Ordonatorii principali de credite raporteaza lunar Ministerului Finantelor Publice modul de utilizare a sumelor alocate. „Vor fi realizate analize lunare ale contului si Ministerul Finantelor Publice va comunica in fiecare luna, public, situatia contului, proiectele pentru care s-au utilizat sumele de bani", declara in 2006 ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu.

HotNews.ro a facut un calcul aproximativ al sumelor alocate (nu si utilizate efectiv) prin hotarari de Guvern din FND pentru investitii. In anii 2007-2008, au fost alocate circa 700 de milioane de lei pentru diverse lucrari. Exemple: finantarea proiectelor de investitii in infrastructura de transport, infrastructurii de mediu si gospodarire a apelor, reabilitare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, constructii de locuinte sociale, lucrari de constructie a asezamintelor culturale. Au mai fost alocate sume pentru proiecte precum reabilitarea stadionului national Lia Manoliu si modernizarea Aeroportului International Iasi.

In 2009, ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale nu au solicitat sume din acest Fond, sustine Ministerul Finantelor:
  • "In anul 2009 prin Legea nr.18/2009 privind Legea bugetului de stat pe anul 2009 la titlul 75 „Fondul National de Dezvoltare" a fost prevazuta suma de 198.648 mii lei, iar in baza Ordonantei de Guvern nr.19/2009 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2009, suma initiala a fost diminuata cu 176.300 mii lei rezultand dupa rectificare suma de 22.348 mii lei. Ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat si ai bugetelor locale nu au solicitat sume, in anul 2009, din acest Fond, iar suma ramasa neutilizata  de 22.348 mii lei a fost anulata de drept la finele anului conform prevederilor art.61 alin.3 din Legea nr.500/2002 privind finantele publice. Pentru anul 2010 prin Legea nr.11/2010 privind Legea bugetului de stat pe anul 2010 la titlul 75 „Fondul National de Dezvoltare" a fost prevazuta suma de 4.950 mii lei", precizeaza Ministerul Finantelor.

Traian Basescu: "Erau 3,2 miliarde de euro, s-au risipit". Emil Boc: "Au fost facuti praf. S-au cheltuit la cazinoul politic"

In 2009, Emil Boc si Traian Basescu au acuzat guvernarea liberala ca a risipit "trei miliarde de euro". Mai precis, era vorba de 11 miliarde de lei care trebuiau sa existe in Fondul National de Dezvoltare. La inceputul anului 2009, premierul Boc declara: "Fondul National de Dezvoltare este practic, in acest moment, golit din punct de vedere financiar. Nu exista bani reali. Exista numai bani fictivi. Banii din vanzarea BCR si din alte privatizari au fost cheltuiti. Pe ce, numai el (fostul premier Tariceanu - n.red.) poate sa spuna. Nu exista banii acestia, este o gogoasa, o minciuna!"

In schimb, fostul premier Calin Popescu-Tariceanu a spus ca banii exista, insa nu stie Guvernul sa caute. In FND s-au acumulat 11 miliarde de lei din privatizari si acesti bani pot fi utilizati pentru investitii, a precizat atunci Tariceanu. Cateva luni mai tarziu, Boc a revenit cu acuzatiile, spunand ca "Liberalii au cheltuit 3 miliarde de euro din Fondul National de Dezvoltare, ducand deficitul bugetar la 5,4%". In iulie, Emil Boc a declarat ca va propune in sedinta coalitiei PDL-PSD, formarea unei comisii de ancheta la nivelul Parlamentului, pentru a se stabili cum s-au cheltuit trei miliarde de euro.

In acelasi timp, si presedintele Traian Basescu a afirmat ca este necesara formarea acestei comisii. "Oare de ce nu se ancheteaza cum s-au risipit in ultimele trei luni din fosta guvernare 3,2 miliarde de euro? Cred ca si acest lucru ar trebui anchetat. Fondul de Dezvoltare, rezultat din vanzarea BCR si al unei distributii de electricitate. Erau 3,2 miliarde de euro, s-au risipit. Nu mai stie nimeni. Probabil nu ne intereseaza cifrele mari (...) si aceste lucruri ar putea face obiectul unor anchete parlamentare, pentru ca sunt sume uriase in joc", a declarat seful statului in luna iulie 2009.

"Nu stiu daca va dati seama cum ar fi stat bugetul si deficitul bugetar, daca acei bani nu erau aruncati, cel putin in prima faza, fara forme legale, fara sa fi trecut printr-o lege. Deci, sunt lucruri care trebuie toate anchetate: de la suma foarte mica, pana la cele mai mari. Se pare ca ne-am obisnuit ca sumele mari sa nu ne mai intereseze. Eu cred ca toate trebuie anchetate. Si suspiciunile care exista acum si cele peste care s-a trecut cu multa bunavointa cu vederea, desi va pot spune ca la formarea aliantei era o mare discutie, PSD-PDL, ce s-a facut cu cele 3,2 miliarde de euro, Fondul National de Dezvoltare, bani rezultati din vanzarea BCR si a distributiei Banat, mi se pare, distributiei de electricitate", a mai spus Basescu.

In ianuarie 2010, in timpul unui discurs tinut la finalul dezbaterilor generale referitoare la proiectul Legii bugetului de stat, Emil Boc a ridicat din nou problema banilor din Fondul National de Dezvoltare, aducand acuzatii dure la adresa fostului ministru al finantelor. "Pentru ca ,in loc sa avem in 2009 bani pusi deoparte, am avut datorii puse deoparte de catre domnul Vosganian. Domnul Vosganian a fost acela care a facut praf banii din Fondul de Dezvoltare, bani care trebuiau sa mearga in infrastructura tarii, in autostrazi, in drumuri, in spitale, in scoli, si care sa se intoarca cu efecte benefice in economie. Au fost facuti praf. S-au cheltuit la cazinoul politic".

N. Red.: Fostul ministru al Finantelor Gheorghe Pogea, fostul premier Calin Popescu Tariceanu si actuala sefa a Trezoreriei nu au vrut sa dea detalii despre acest subiect.

de Claudia Pirvoiu      HotNews.ro   Joi, 11 martie 2010, 2:16 

joi, 27 decembrie 2012

Cei mai grei ani ai Romaniei-Seful Curtii de Conturi

Curtea de Conturi si serviciile Secrete au trimis Guvernelor mii de tone de documente in fiecare luna , cu infractiuni documentate , infractiuni ale Institutiilor care administreaza banii cetatenilor , insa guvernele nu a luat niciodata atitudine .

Singura placa interpretata de guverne , este vesnica vaicareala privind lipsa banilor .



Erata : bani risipiti = bani furati !
In traducere libera , guvernantii ar risipi mai multi bani , dar nu le ajung niciodata banii acumulati la Buget !

Uneori chiar te intrebi , daca se irosesc zeci de miliarde de euro in fiecare an , de ce , niciodata nu ajung banii ?


Seful Curtii de Conturi: Pe achizitii se fura prea mult.
2013 si 2014 vor fi cei mai grei ani ai Romaniei
El a mentionat ca este nevoie de o autonomie si independenta totale a Curtii de Conturi, care aduce anual la buget circa 700 de milioane de euro in plus.
"Curtea de Conturi are nevoie de autonomie totala, de independenta totala si de ceva surse financiare, pentru ca aparatul singur are o pregatire corespunzatoare si avem o forta umana cu pregatire serioasa si pentru ca e singurul organ care patrunde sub aspectul controlului in primarii in mediul rural", a spus Vacaroiu.
El a precizat ca anii urmatori vor fi foarte grei pentru Romania.
"Dupa parerea mea vor fi cei mai grei ani ai Romaniei din foarte multe considerente. Faptul ca am intrat pe o guvernanta fiscala pe care o apreciez ca nu avea ce cauta acolo pana nu-si rezolva statele din zona Euro problema, cu o limitare a deficitului bugetar undeva la 1,98 deficit efectiv care inseamna, fara datoria externa, venituri egal cheltuieli - deci suntem la nivelul anului 2012. Cresterea economica poate duce undeva la 1,5%, tinand seama de baza redusa de la care plecam", a mentionat Vacaroiu.
El a mai spus ca una dintre problemele cele mai greu de rezolvat, reprezentand un "cartof fierbinte", este suma de 15 miliarde de euro rezultata din hotararile judecatoresti irevocabile ce echivaleaza cu despagubiri in bani pentru fostii proprietari.
Vacaroiu a adus in discutie si pierderile anuale in valoare de 7 miliarde de euro reprezentand rambursari ilegale de TVA pe facturi false sau firme fantoma, aratand ca Romania are o economie subterana dubla fata de cea a UE.
Curtea de Conturi: DRP, prejudicii la bugetul de stat, in 3 ani, de 4 milioane de lei
Curtea de Conturi: DRP, prejudicii la bugetul de stat, in 3 ani, de 4 milioane de lei
Curtea de Conturi a constatat, intr-un raport, ca la nivelul Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni a fost facut un prejudiciu la bugetul de stat de 4.326.340 de lei, intre 2009 si 2011, dupa analiza finantarii proiectelor desfasurate de institutie. Potrivit Mediafax, raportul a fost inaintat conducerii Senatului.
"In urma verificarii acestor proiecte s-au constatat erori/abateri de la legalitate, fiind estimate prejudicii create bugetului de stat in suma totala de 4.326.340,79 lei, reprezentand 16,9% din valoarea totala a proiectelor finantate in perioada 2009 – 2011, in suma de 25.600.835 lei (echivalentul a 972.211 euro la un curs de 4,45 lei/euro) cat si abateri de la principiul bunei gestiuni financiare, reprezentand angajarea si plata unor cheltuieli pentru proiecte care nu si-au atins scopul final, in valoare de 148.249,95 de lei", se arata in raportul Curtii de Conturi.

Banii dumneavoastră, prăduiţi de PDL - raport al Curţii de Conturi

Curtea de Conturi a făcut public raportul privind activitatea de control desfăşurată în unităţile administrativ - teritoriale din judeţul Prahova. Nu lipsesc nici referirile la administraţia câmpineană, în vizor aflându-se atât Primăria Câmpina, cât şi... Compania Publică de Gospodărie Comunală.În privinţa activităţii principalei instituţii publice din Câmpina, raportul evidenţiază că “la Primăria Municipiului Câmpina, fără a se obţine în prealabil aprobările necesare, s-a diminuat baza impozabilă la sursa «Impozit pe teren» prin schimbarea destinaţiei unor suprafeţe de teren deţinute de Rafinăria «Steaua Română» Câmpina. La control s-au stabilit diferenţele de plată în sumă de 202.810 lei (n.r. - 2,02 miliarde lei vechi) şi s-au calculat accesorii în sumă de 181.173 lei (n.r. - 1,81 miliarde lei vechi)”.Aceasta nu este singura referire a inspectorilor Curţii de Conturi la activitatea Primăriei Câmpina. Acelaşi raport mai arată că “s-au decontat, prin situaţiile de lucrări, elemente de cheltuieli directe (materiale, manoperă) mai mari decât cele înscrise în facturile de procurare sau oferte, în valoare de 13.039 lei”, adică 130,3 milioane lei vechi. De asemenea, “s-au decontat, prin situaţiile de lucrări, cheltuieli directe reprezentând cotă de transport aprovizionare, în condiţiile în care s-au plătit şi cheltuieli de transport, fiind nejustificată suma de 36.239 lei”, adică 362,3 milioane lei vechi. Raportul mai aminteşte, în dreptul Primăriei “un prejudiciu de 112.088 lei (n.r. - 1,12 miliarde lei vechi) stabilit la lucrările de investiţii reparaţii ca urmare a decontării ca element de cost a cotei de aprovizionare în condiţiile în care s-a acordat transport ca element de deviz. 
Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României a stabilit că numai în primele trei luni ale acestui an zeci de milioane de euro au fost prăduiţi prin gestionarea frauduloasă a proiectelor de către ministerele conduse de Elena Udrea şi Anca Boagiu, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi, respectiv, Ministerul Transporturilor (MT). Chiar dacă cele două preotese băsesciene au fost înlocuite, de la începutul luni martie, de profesorul de atletism Cristian Petrescu, la MDRT, şi de Alexandru Nazare, apropiatul Ancăi Boagiu, la Transporturi, afacerile cu fonduri europene în favoarea pedeliştilor au continuat cu aceeaşi osârdie . 
În exclusivitate, vă prezintăm o parte din gravele nereguli constatate de experţii Autorităţii de Audit.
În cadrul Programului Operaţional Regional (POR), specialiştii Autorităţii de Audit au constatat multe nereguli, în fapt tot atâtea modalităţi ale funcţionarilor pedelişti de a frauda banii europeni prin achiziţii publice ilegale în favoarea firmelor portocalii. Autoritatea de Audit a verificat un număr de 65 de proceduri de achiziţie publică pentru care au fost declarate cheltuieli către CE în perioada ianuarie-martie 2012.
Din verificările efectuate în 30 de cazuri (30 de contracte de achiziţii publice), au rezultat grave deficienţe în ceea ce priveşte modul de derulare a achiziţiilor publice. Astfel, au fost constatate două cazuri privind cinci proceduri de achiziţie verificate de Organismele Intermediare (OI) POR înainte de octombrie 2011, 17 cazuri de nereguli pentru 37 de proceduri de achiziţie verificate de OI POR în perioada octombrie – decembrie 2011, 11 cazuri de nereguli pentru 23 de proceduri de achiziţie verificate de OI POR în 2012.
Principalele deficienţe constatate sunt:
- utilizarea unor criterii de calificare restrictive;
- utilizarea unor factori de evaluare nelegali;
- nerespectarea principiilor privind asigurarea unui tratament egal şi asigurarea transparenţei;
- reducerea nejustificată a termenelor în cadrul procedurii de atribuire;
- încheierea unor acte adiţionale cu nerespectarea prevederilor art.122 lit. i) din OUG 34/2006;
- nerespectarea cerinţelor de publicitate (ex. – nepublicarea anunţului de participare în JOUE – n.r. Jurnalul european).
De asemenea, în ceea ce priveşte Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE), Autoritatea de Audit a verificat un număr de 24 de proceduri de achiziţie competitivă (26 de contracte de achiziţie), care au făcut obiectul verificărilor OI Cercetare şi OI Promovarea Societăţii Informaţionale (PSI) în perioada octombrie 2011 – mai 2012, din punctul de vedere al achiziţiilor publice. Din cele 26 de contracte de achiziţie auditate de Autoritatea de Audit, 19 au fost verificate de OI Cercetare şi 7 de OI PSI.
Din verificările efectuate, în opt cazuri (opt contracte de achiziţii publice) au rezultat deficienţe în ceea ce priveşte modul de derulare a achiziţiilor publice, principala cauză fiind utilizarea criteriilor restrictive.

6.  Planurile in derulare sunt o munca in progres,  veche de sute de ani  

7.  Destinatii uimitoare pe glob

8.  Miracolul japonez- Drum reconstruit în patru zile

9.  Duda a pus mâna pe Casa Regală

10.               Nu poti multiplica bogatia divizand-o !  

11.               Evolutia Laptop - Cântărea 5,44 kg

12.               A fi patriot nu e un merite o datorie.! 

13.               În vremea monarhiei, taranii romani reprezentau 90% din populatie si nu aveau drept de vot.

14.               Miracolul din Noua Zeelandă - LYPRINOL

15.               Cea mai frumoasă scrisoare de dragoste

16.               Locul unde Cerul se uneste cu Pamantul

17.               Fii propriul tău nutriționist

18.               Maya ramane o civilizatie misterioasa

19.               Slăbești daca esti motivat

20.               Serbet de ciocolata

21.               Set medical Covid necesar acasă

22.               Medicament retras - folosit în diabet

23.               Brexit-ul - Spaima Europei

24.               Virusul Misterios

25. Inamicul numărul unu al acumulatorilor 

26.               Sistemele solare - apă caldă

27.               Economisirea energiei electrice

28.                Hoțul de cărți

29.               Aparitia starii de insolventa

30.               TRUMP ESTE PRESEDINTE

31.               Microbii din organismul uman

32.               Despre islamizarea Europei. O publicăm integral.  Și fără comentarii. 

33.               „Naţiunea este mai importantă ca Libertatea !”

34.               Masca ce omoară virusul     O veste de Covid  

35.               Primul an de viaţă - Alocatia pentru copil

La Arad, feuda lui Falcă şi Seculici, fraude de milioane
În cadrul proiectului “Drumul Vinului: Păuliş-Ghioroc – Covăsânţ-Şiria”, cu un contract de lucrări în valoare de 45.308.000 lei, demarat de Consiliul Judeţean Arad, auditorii români au aplicat o corecţie de 25 la sută din valoarea contractului, respectiv suma de 11.327.000 lei, deoarece “prin documentaţia de atribuire au fost impuse cerinţe de calificare şi selecţie restrictive”.

Falca, finul lui Basescu, facut “mare gunoi” de socrul Seculici  Finul lui Traian Basescu, faimosul Ghita Falca, primar de Arad, a fost imbrancit ieri si facut “mare gunoi” de socrul sau, Gheorghe Seculici, fost vicepremier al Romaniei. Toti sunt mari lideri PDL.  Cam asa arata si se comporta  http://radu-tudor.ro/

Conform prezentării făcute proiectului de către CJ Arad, “Obiectivul general al proiectului îl reprezintă îmbunătăţirea infrastructurii regionale în vederea relansării zonei denumită Podgoria Aradului, prin sprijinirea creşterii economice, crearea unui cadru favorabil atragerii investiţiilor locale şi străine şi crearea de noi locuri de muncă. Obiectivul specific al proiectului este reabilitarea infrastructurii de transport prin reabilitarea legăturilor de transport în zonă, îmbunătăţirea gradului de atractivitate şi accesibilitate a zonei denumită generic Podgoria Aradului şi creşterea competitivităţii acesteia ca locaţie pentru afaceri, precum şi valorificarea potenţialului turistic a zonei Podgoria Aradului. Reabilitarea infrastructurii de transport, prin prevederea de legături de transport va conduce la atragerea de noi investitorii în domeniul viti-vinicol, la creşterea competitivităţii zonei ca locaţie pentru afaceri, şi va crea premizele relansării plantaţiilor de viţă de vie, dezvoltării unor pensiuni agroturistice”. Cu siguranţă, printre beneficiarii de lux ai proiectului va fi şi baptistul Gheorghe Seculici, tartorul judeţului Arad şi cumătru al lui Băsescu, care are terenuri chiar în comuna Covăsânţ, aflată în cadrul proiectului de dezvoltare “Drumul Vinului”.
Aquastar pentru UDMR la Satu Mare
Fostul primar UDMR al municipiului Satu Mare, Iuliu Ilyes, a “greşit” şi el când a lansat un mare proiect, inutil faţă de nevoile reale ale sătmărenilor, intitulat “Parc acvatic Aquastar-atracţia turismului de agrement sătmărean”, în valoare totală de 35.490.000 lei. Auditorii Autorităţii au impus o corecţie de 10 la sută din valoarea contractului, respectiv suma de 3.549.000 lei, deoarece “autoritatea contractantă nu a respectat condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a se putea aplica reducerea termenului limită pentru depunerea ofertelor”.
Cam scump avionul german!
În cadrul proiectului “Laborator aeropurtat pentru cercetări atmosferice de mediu”, cu un contract de furnizare în valoare de 12.059.000 lei, auditorii au aplicat o corecţie de 25 la sută din valoarea contracului, respectiv suma de 3.015.000 lei, deoarece autoritatea contractantă, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială “Elie Carafoli” - INCAS Bucureşti “nu a îndeplinit prevederile legale pentru utilizarea procedurii de negociere fără publicare prealabilă a unui anunţ de participare”. Beneficiarul contractului a fost firma germană Beechcraft Berlin Aviation GmbH, care a livrat un avion la mâna a doua, modificat pentru cercetare atmosferică.
Baronul PDL Popescu de Dâmboviţa a selectat pe cine trebuie
În Dâmboviţa, în cazul proiectului “Lucrări de modernizare a infrastructurii SC Moreni Parc industrial SA”, în valoare de 30.540.000 lei, dat prin procedură de atribuire, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, condus la acea vreme de baronul pedelist Florin Popescu, unul dintre prietenii politici ai Elenei Udrea, a încălcat normativele europene deoarece “a impus, prin documentaţia de atribuire, cerinţe restrictive la criteriile de calificare şi selecţie”. Tocmai ca să câştige cine vrea Popescu, adăugăm noi. Drept urmare, pentru aceste ilegalităţi, auditorii au aplicat o corecţie de 25 la sută din valoarea contractului, respectiv suma de 7.635.000 lei, bani pe care, evident, nu-i va plăti Popescu.
Tot pe feuda baronului PDL Florin Popescu, în cadrul proiectului “Consolidare, reabilitare şi modernizare Colegiul Naţional Constantin Carabella (corp A+B) Târgovişte”, în urma verificării derulării contractului de lucrări, auditorii au constatat că „faţă de prevederile caietului de sarcini ce a stat la baza atribuirii contractului iniţial de lucrări, pe parcursul derulării acestuia au avut loc o serie de ordine de variaţie care au condus la executarea unor lucrări şi achiziţionarea de materiale ce nu au fost ofertate iniţial”. Drept urmare, suma de 1.087.000 lei aferentă lucrărilor suplimentare atribuite fără organizarea unei licitaţii adecvate a fost considerată neeligibilă.
Cristache Rădulescu, baronul-veterinar de Ilfov, para’ndărăt la e-guvernare
În cazul proiectului ”Implementarea unei soluţii de e-guvernare la nivelul Consiliului Judeţean Ilfov şi a consiliilor locale din judeţul Ilfov pentru eficientizarea serviciilor publice oferite cetăţenilor şi mediului de afaceri”, din cadrul POS Creşterea Competitivităţii Economice (CCE), în valoare de 5.104.000 lei, auditorii au constatat că autoritatea contractantă, CJ Ilfov, condusă de baronul-veterinar Cristache Rădulescu, a impus condiţii extrem de restrictive, evident ilegale, pentru ca ”mălaiul” să fie luat de cine trebuie, prin metoda para’ndărăt. Auditorii au aplicat şi aici o corecţie de 25 la sută din valoarea contractului, respectiv suma de 1.276.000 lei, deoarece “prin impunerea unor astfel de cerinţe a fost restricţionat accesul ofertanţilor la procedura de achiziţie publică.”
Delta Dunării, furată prin “integrare informatică”
În cadrul POS Mediu, proiectul “Sistem informatic integrat – Suport pentru managementul ARBDD în vederea îmbunătăţirii stării de conservare a ecosistemelor” în valoare de 15.436.000 lei, auditorii Autorităţii de Audit au aplicat o corecţie de 3.859.000 lei, respectiv 25 la sută din valoarea contractului, deoarece pentru contractul “Achiziţie servicii de dezvoltare şi implementare sistem informatic (inclusiv licenţe), hardware şi software necesar pentru implementarea sistemului şi funcţionarea UIP”, auditorii au identificat condiţii restrictive prin impunerea în cadrul caietului de sarcini a unor specificaţii tehnice care au indicat o anumită sursă. Astfel, a fost restricţionat accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului.
Peste 11 milioane de euro de la Boagiu
În cadrul POS Transport, la proiectul “Construcţia autostrăzii Orăştie-Sibiu”, auditorii au constatat “neîndeplinirea cerinţelor de calificare şi selecţie pentru unul dintre experţii-cheie pentru contractele aferente loturilor 1 şi 4” din cadrul proiectului. Drept urmare, auditorii au aplicat o corecţie financiară de 5 la sută din valoarea fiecărui contract, respectiv suma totală de 51.795.000 lei.
Doar portocaliii!
Concluzia specialiştilor din cadrul Autorităţii de Audit a Curţii de Conturi a României devoalează foarte clar care era metoda prin care Udrea, Boagiu şi baronii locali din trena lor făceau ca majoritatea contractelor să fie date firmelor cotizante la conturile PDL: “În urma verificărilor realizate de către echipele de audit pe linia respectării legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, cea mai frecventă deficienţă identificată este reprezentată de stabilirea de către autorităţile contractante, în procedurile de achiziţie lansate, a unor cerinţe de calificare şi selecţie restrictive, aspect care a atras o restrângere a participării operatorilor economici şi a condus la aplicarea unor corecţii financiare în conformitate cu prevederile legislaţiei în materie”.